Într-un mesaj publicat la începutul lunii mai pe serviciul internaţional de mesagerie maritimă Navtex, autorităţile turce şi-au anunţat intenţia de a desfăşura operaţiuni de forare a gazului până în luna septembrie într-un sector al Mediteranei a cărui limită, potrivit Ciprului, depăşeşte limita ZEE, potrivit Agerpres.

''Ne exprimăm profunda îngrijorare şi îi cerem Turciei să dea dovadă de reţinere, să respecte drepturile suverane ale Ciprului şi să se abţină de la o astfel de acţiune ilegală'', a declarat Michel Barnier, negociatorul-şef al UE pentru Brexit, cu ocazia unei vizite pe insula mediteraneană.

În cazul în care Turcia persistă în intenţiile sale, Uniunea Europeană va răspunde într-o manieră adecvată şi deplin solidară cu Ciprul, a adăugat Barnier.

Planurile Ankarei au fost criticate de UE, SUA, Israel şi Egipt, ultimele două având în desfăşurare proiecte energetice comune cu Nicosia.

De partea sa, Turcia a afirmat că nu este constrânsă juridic de acordurile de delimitare maritimă încheiate de Republica Cipru cu alte ţări riverane şi că ea are dreptul de a-şi valorifica platoul continental.

Republica Cipru, membră a UE, nu-şi exercită autoritatea decât în două treimi din sudul insulei. Partea de nord este ocupată de Turcia din 1974, când Ankara a intervenit cu armata ca reacţie la o tentativă de lovitură de stat a ciprioţilor greci care voiau să unifice insula cu Grecia împotriva voinţei ciprioţilor turci.

Descoperirea în ultimii ani a unor zăcăminte uriaşe de gaze în estul Mediteranei a accentuat apetitul ţărilor din regiune.

Republica Cipru a semnat contracte de explorare cu importante companii în domeniul hidrocarburilor, cum ar fi Eni (Italia), Total (Franţa) sau ExxonMobil (SUA).

Dar Ankara se opune oricărei explorări şi exploatări a acestor resurse de gaze, care ar exclude din ecuaţie autoproclamata Republică turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută de către comunitatea internaţională.