Fara acord 

Desi elenii au trimis marti creditorilor o propunere de ultima ora pentru refinantarea unei parti a datoriei sale de 360 miliarde euro catre FMI, BCE si CE, nu s-a ajuns inca la un acord. 

Guvernul Tsipras a convocat un referendum pe 5 iulie, pentru a-i intreba pe cetatenii greci daca accepta conditiile de austeritate fiscala pe care Troika le solicita pentru extinderea acordului financiar. 

Eurogrupul a anuntat ca miercuri se reuneste pentru a analiza noile propuneri ale grecilor.  Dar, sunt unii care se tem ca deja va fi prea tarziu pentru a se evita declararea oficiala, in urmatoarele zile, a intrarii in incapacitate de plata, un proces care ar putea duce la iesirea Greciei din zona euro. 

Intrebarea pe care multi si-o pun acum este daca aceasta eventuala iesire este defavorabila in orice circumstante pentru Grecia. 

Devalorizare 

Unul dintre beneficiile cele mai importante pe care le-ar putea avea Grecia daca iese din zona euro se rezuma la un cuvant: devalorizare. 

Grecia nu isi controleaza in acest moment politica monetara sau cursul de schimb, supravegheate acum de BCE.

Daca se retrage din zona euro si va redobandi controlul asupra acestei politici, si-ar putea devaloriza noua moneda nationala, ieftinind exporturile si facand mai scumpe importurile. Aceasta ar putea da un impuls productiei nationale de bunuri si servicii. 

Cea mai mare industrie a Greciei este turismul, 18% din PIB. Daca Grecia va trece la o moneda care va avea o valoare mai mica decat a euro, vacantele in insulele grecesti ii vor costa mai putin pe turistii europeni care ii frecventeaza plajele. 

Ca o consecinta, va creste numarul de locuri de munca pentru greci in acest sector, intr-un moment in care aproximativ un sfert din forta de munca a tarii este in somaj. 

Datoria in euro 

Dar, devalorizarea ar putea avea si aspecte negative. 

"Cetatenii si companiile grecesti care vor ramane cu datoriile in euro vor resimti o crestere a obligatiilor de plata in moneda locala", a declarat academicianul Mohamed Chaudhury, expert in finante la Universitatea McGill din Canada, transmite Agerpres.

La randul sau, Barry Eichengreen, profesor la Universitatea Berkeley din SUA, are rezerve in legatura cu oportunitatea renuntarii la euro ca mecanism pentru a putea devaloriza. 

"Renuntarea la euro ar avea costuri imediate, reflectate in haos financiar si instabilitate. Beneficiile sub forma unor exporturi mai mari vor fi indepartate", a dat asigurari el.

Costurile devalorizarii ar depasi cu mult beneficiile.

Prin iesirea din zona euro, grecii vor redobandi capacitatea de a stabili dobanda de referinta si de a tipari moneda nationala, fara a mai cere permisiunea autoritatilor europene sau fara a se supune conditiilor pe care acestea le cer pentru ca BCE sa ofere lichiditati. 

Dar, dupa cum semnaleaza Chaudhoury, un alt risc ar fi cresterea semnificativa a inflatiei.  "Nu exista pranz gratis", a declarat Chaudhury, avertizand ca "desi pe termen scurt ar putea avea anumite beneficii pentru Grecia, pe termen lung nu este sigur ca aceasta situatie ar fi profitabila pentru tara". 

Mai multi bani pentru cheltuieli sociale? 

Un alt aspect foarte controversat al actualei conjuncturi grecesti este cel legat de ce ce va intampla cu tara daca se declara in final in incetare de plati pentru cele 360 miliarde euro pe care le datoreaza Troicii. 

Unii specialisti avertizeaza ca o neplata a datoriilor va face ca Grecia sa fie exclusa in viitor de pe pietele financiare internationale, ceea ce o va impiedica sa ceara imprumuturi sau i-ar putea obliga pe greci sa plateasca dobanzi mai mari pentru a obtine un credit, odata ce tara va fi calificata drept "rau platnic". 

In schimb, altii sugereaza ca declararea incetarii de plati ar elibera resurse pentru Guvern, care acum sunt destinate serviciului datoriei, si care, in schimb, ar putea fi folosite la cheltuieli sociale mai mari sau la imbunatatirea competitivitatii tarii. 

Sunt analisti care dau ca exemplu experienta Argentinei, care, la inceputul lui 2002, a declarat cea mai mare incetare de plati din istorie. 

"Dupa default, Argentina a inceput sa creasca cu o rata de 8% anual, a doua cea mai mare dupa cea a Chinei', a declarat laureatul Premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz. 

"Experienta argentiniana demonstreaza ca exista viata dupa restructurarea datoriei", a adaugat economistul. 

Dar, Barry Eichengreen este mai pesimist in aceasta privinta: "Grecia va trebui sa-si restructureze datoria, indiferent daca ramane sau iese din zona euro. Daca va coopera cu creditorii, s-ar putea reintoarce pe piata de capital dupa un timp. Daca, in schimb, se declara unilateral in default, tara va intra in ghetele Argentinei si nu va putea cere imprumut timp de un deceniu sau mai mult", a explicat Eichengreen. 

Multi se tem si de efectul politic al crizei economice

Grecia este prima tara dezvoltata care nu isi indeplineste obligatiile fata de FMI si ar fi primul stat care ar iesi din zona euro. De asemenea, se pare ca va deveni protagonista uneia dintre cele mai mari incetari de plati din istorie. De aceea, chiar si cei care considera ca ar iesi lucruri bune din aceasta situatie, stiu ca Grecia ar risca enorm in ceea ce priveste bunastarea economica si stabilitatea politica din cauza actualei crize a datoriilor, indiferent de drumul pe care il va alege in final.