Perspectiva a milioane de europeni care isi golesc in acelasi timp depozitele din banci nu este deloc una linistitoare.

Panica a fost starnita de situatia Ciprului, o mica insula din Marea Mediterana, a carei datorie reprezinta 140% din PIB. Singura solutie pentru salvarea de la faliment a reprezentat-o un imprumut de la Uniunea Europeana, FMI si Banca Centrala Europeana.

Cipru aminteste de Grecia care a beneficiat de o serie de astfel de ajutoare, cu diferenta ca acum troica a impus o conditie nu tocmai usor de digerat.

Pentru analisti, faptul ca tarile de la periferia zonei euro s-au confruntat cu o serie de crize economice in ultimii cinci ani si au avut nevoie sa fie salvate nu vine ca o surpriza. Problema este, sustin acestia, ca institutiile bancare si guvernamentale sunt cele care au suferit pierderile, in timp ce depozantii individuali au fost mereu protejati, lasandu-i cu impresia ca situatia nu este nici pe departe atat de grava.  

Propunerea din acest weekend a celor trei institutii europene, ca Cipru sa taxeze depozitele bancare, a luat pe multi prin surprindere. Consecinta imediata a fost ca cipriotii s-au grabit sa ajunga la cele mai apropiate bancomate ca sa-si goleasca repede conturile, de frica sa nu devina victimele impozitelor aprobate peste noapte.

Miscarea din piata a determinat UE si guvernul din Cipru sa amane votarea pachetului de bailout, pana la gasirea unei solutii multumitoare. Cu toate astea, raul a fost deja facut.

Comunitatea globala financiara a inteles ca troica este in stare sa se atinga de depozitele cetatenilor, ca sa evite o noua criza. Strategii sustin ca s-a creat un precedent si ca oamenii nu mai sunt acum atat de convinsi de siguranta economiilor tinute in banci. Iar daca previziunile se adeveresc si urmatoarele tari care vor avea nevoie de ajutor la nivel economic vor fi Italia si Spania, milioane de locuitori ar putea urma curand exemplul cipriotilor si se vor grabi sa isi goleasca depozitele, lasand bancile practic fara niciun ban.  

Consecinta imediata a situatiei fara precedent din Cipru s-a rasfrant la nivel global, prin scaderea brusca a pretului actiunilor din mai multe companii, din cauza declinul bancar, moneda euro a ajuns la cel mai mic nivel din acest an, in timp ce costul aurului a crescut la 1.600 de dolari pe uncie.  

"Economia din Cipru este mica (PIB-ul tarii este de doar 22 miliarde de dolari, adica 0,2% din totalul zonei euro), dar crizele financiare au uneori debuturi timide si multe razboaie au pornit de la mai putin de atat. Iar daca Uniunea nu e dispusa sa adopte o intelegere mai flexibila, cu niste costuri mai reduse, pentru o tara de marimea Ciprului, la ce ne putem astepta cand va veni vorba sa acordam ajutor celor mai mari dintre state?”, se intreaba Julian Jessop, director economic la Capital Economics din Londra.

Implicatiile ar putea depasi zona euro.   

"O extindere a crizei din Cipru ar putea avea efecte globale, dincolo de reactia imediata din piata. Ar putea influenta cursul politicilor fiscale din Marea Britanie, al politicilor monetare din Statele Unite, ar putea diminua dorinta de export a Japoniei si creste cererea pentru aur. Pe langa toate acestea, temerile conform carora una sau mai multe tari ar putea parasi zona euro vor duce cu siguranta la o destabilizare puternica a preturilor", a adaugat Jessop.