Bursa de la Atena inregistra luni dimineata un declin de 1%, dupa anuntarea rezultatelor la alegerile parlamentare anticipate de duminica.

Recapitalizarea bancilor va trebui sa fie gata cu orice cost inainte de 30 decembrie 2015, deoarece exista riscul propagarii efectelor negative asupra economiei si in 2016. 

In al treilea acord de asistenta financiara este stipulat ca Parlamentul de la Atena trebuie sa aprobe pana in 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea bancilor, pentru ca a fi in concordanta cu operatiunile Fondului de Stabilitate Financiara al Greciei, principalul actionar al acestora, si noua directiva europeana privind intarirea sistemului bancar. 

25 de miliarde de euro din ultimul program de asistenta acordat Greciei de catre creditorii internationali au fost alocate pentru recapitalizarea bancilor elene pana la finele anului. 

Guvernul interimar a infiintat un organism special pentru recapitalizarea bancilor, unde participa reprezentanti ai Ministerului de Finante, ai Bancii Centrale a Greciei si ai HSFS. 

Saptamana trecuta, presedintele Eurobank, Nick Karamouzis, a avertizat ca recapitalizarea bancilor nu trebuie sa dilueze prea mult participatia actualilor actionari, in caz contrar riscand sa puna in pericol eforturile de redobandire a increderii investitorilor, un lucru esential pentru relansarea economiei. 

Necesitatile de capital ale primelor patru banci grecesti, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank si Alpha Bank, sunt evaluate de BCE, procedura urmand sa se incheie pana la sfarsitul lunii octombrie. 

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de pana la 15 miliarde de euro, insa Nick Karamouzis sustine ca actionarii nu ar trebui sa suporte intregul efort de recapitalizare inca din prima zi. 

"Este foarte important sa fie restabilita increderea, insa actualii actionari nu trebuie inlaturati. Aceasta ar reduce in mod semnificativ grupul de investitori dispusi sa participe la majorarea de capital", a apreciat Karamouzis.

El crede ca o abordare inteligenta ar fi ca investitorii privati sa acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul sa fie asigurat de HFSF. 

Scenariul de baza avut in vedere in testele de stres, derulate de BCE, prevede o contractie a economiei grecesti de 2,3% in acest an si una de 1,3% in 2016, urmata de o crestere de 2,7% in 2017.

Cu toate acestea, o crestere peste asteptari, de 1,1%, inregistrata de economia Greciei in primele sase luni ale acestui an, sugereaza ca ar fi nevoie de o prabusire a economiei in a doua jumatate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an.

Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al bancilor grecesti, BCE va lua in considerare si un scenariu negativ, ale carui ipoteze nu au fost date publicitatii. 

Presedintele Eurobank a adaugat ca o mare parte din depozitele de 40 de miliarde de euro care au iesit din bancile grecesti incepand din noiembrie 2014 ar putea reveni inapoi in urmatoarele 18 luni. 

Redobandirea increderii pietelor si deponentilor, reducerea imprumuturilor din Eurosistem, de circa 120 de miliarde de euro sau 65% din PIB, precum si inchiderea unui deficit de finantare de peste 100 de miliarde de euro dintre credite si depozite sunt conditiile necesare pentru restabilirea capacitatii bancilor elene de a finanta economia, sustine presedintele Eurobank. 

Bancile grecesti, inchise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, si-au redeschis portile cu aproape o luna mai tarziu, pe 20 iulie, dar au ramas in vigoare, cu unele relaxari, restrictiile asupra miscarilor de capital. 

In ultimii ani, situatia bancilor elene s-a inrautatit pe fondul declinului economiei si a majorarii valorii creditelor neperformante, astfel incat acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, incepand din 2010 pana in prezent, cand Grecia a avut nevoie de asistenta financiara pentru a evita intrarea in incapacitate de plata. 

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece si Eurobank, care impreuna controleaza 91% din industria bancara greceasca, au fost sprijinite de UE si FMI care, in cadrul precedentelor programe de asistenta financiara pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curatarea sectorului bancar elen. 

Cele patru mari banci grecesti - National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank si Eurobank - sunt prezente si pe piata din Romania.