Bancile de la Roma se confrunta de cativa ani cu dificultati financiare, institutiile din Italia fiind, alaturi de cele din Grecia, cel mai slab capitalizate si punand probleme pentru sistemul financiar al zonei euro.

In urma cu patru ani, cand se vorbea intens despre iesirea Greciei din zona euro – asa-numitul Grexit, si la nivelul UE se faceau mai multe scenarii, analistii anticipau ca o eventuala iesire a Atenei din blocul monetar va trage dupa ea si Italia, a treia economie ca marime a zonei euro, si cea mai fragila dintre toate.

La inceputul anului, actiunile bancilor italiene inregistrau caderi masive pe burse, dupa ce creditorii au anuntat ca li s-au solicitat informatii de la BCE legate de portofoliile lor de credite neperformante, in contrextul in care autoritatile europene voiau sa verifice strategiile si metodologiile utilizate de bancile italiene, inclusiv UniCredit si Monte dei Paschi di Siena, in gestionarea acestor credite.

Mai mult, austriacul Ewald Nowotny, membru in consiliul guvernatorilor Bancii Centrale Europene, a declarat, luni, ca autoritatile de la Roma ar putea fi nevoite sa cheltuie fonduri publice pentru a salva unele banci italiene, inclusiv prin achizitionarea unor participatii la aceste banci, a declarat luni transmite Reuters.

Guvernul italian cauta modalitati pentru a sprijini bancile cu probleme fara a incalca insa prevederile Uniunii Europene referitoare la ajutoarele de stat, care obliga investitorii sa suporte o parte din pierderi si ii protejeaza pe contribuabili. Potrivit unor noi reguli care au intrat in vigoare la 1 ianuarie, salvarea unei banci trebuie sa se realizeze mai intai pe baza contributiei actionarilor, detinatorilor de obligatiuni si deponentilor, in conformitate cu o procedura cunoscuta sub numele de 'bail-in'.

"Diferenta dintre Italia si alte state membre, precum Germania si Austria, este ca pana acum in Italia nu a fost un ajutor public semnificativ sau o preluare de catre stat a bancilor. In consecinta, nu poate fi exclusa necesitatea ca statul sa preia participatii la banci intr-o maniera sau alta" a declarat Nowotny, care este si guvernatorul Bancii Nationale a Austriei.

Modalitatea concreta in care se va face aceasta recapitalizare ar urma sa faca subiectul discutiilor intre Italia, BCE si Comisia Europeana, a adaugat Nowotny, subliniind ca nu exista niciun risc ca Italia sa iasa din zona euro dupa rezultatele referendumului constitutional de duminica.

Conform unui raport publicat la finele lunii trecute de BCE, un numar de 14 banci mari din Italia au o expunere la creditele neperformante de 286 miliarde de euro, aproape o treime din creditele neplatite in valoare de 990 de miliarde de euro.

UniCredit si Monte dei Paschi, bancile cu cele mai mari probleme

Giuseppe Vita, presedintele Unicredit, cea mai mare banca italiana, declara, in urma cu cateva luni ca  ia in considerare o majorare de capital pentru a indeplini cerintele BCE, deoarece vanzarile de active din ultimele zile nu vor fi suficiente.

Actiunile bancii au scazut cu peste 60% anul acesta, investitorii fiind ingrijorati de profitabilitatea acesteia, de nivelul ridicat al creditelor neperformante si de bilantul mai slab comparativ cu rivalele europene. In acest context, banca a luat decizia de a vinde mai multe active pentru a se finanta.

O criza politica la Roma ar accentua si criza profunda in care se afla si Monte dei Paschi, a treia cea mai mare banca din Italia. Potrivit unor surse, citate de Corriere della Sera, guvernul de la Roma se afla in discutii cu  Comisia Europeana privind termenii unei interventii a statului pentru salvarea celei mai vechi banci din lume, o solicitare in acest sens fiind deja facuta. Monte dei Paschi trebuie sa stranga cinci miliarde de euro pana la finele anului pentru a acoperi un deficit de capital identificat cu ocazia ultimelor teste de stres efectuate de Banca Centrala Europeana, in caz contrar urmand sa fie restructurata, scrie Agerpres.

Citand surse din apropierea discutiilor, Corriere della Sera sustine ca executivul comunitar este dispus sa limiteze povara care ar trebui suportata de actionarii si detinatorii de obligatiuni Monte dei Paschi, iar in prezent discuta cu autoritatile italiene in ce masura ar urma sa fie scutiti si investitorii care detin obligatiuni subordonate la banca italiana.

Banca Monte dei Paschi este in criza de multi ani, din cauza achizitiilor dezastruoase, a pierderilor provocate de tranzactiile cu derivate si a nivelului ridicat al creditelor neperformante. Banca Monte dei Paschi di Siena SpA a obtinut cele mai slabe rezultate la recentele teste de stres derulate de BCE, iar din 2008 a avut nevoie de majorari succesive de capital pentru a evita falimentul.

Scenarii dupa referendum

Demisia asteptata a premierului Matteo Renzi deschide o perioada de incertitudine politica in Italia, presedintele Republicii, Sergio Mattarella, va juca rolul de arbitru, el dispunand in acest sens de mai multe posibilitati, conform legislatiei in vigoare, comenteaza France Presse, preluata de Agerpres.

Imediat dupa demisia pe care Renzi o va prezenta luni, dupa ultimul Consiliu de ministri, Sergio Mattarella ar putea cere sefului guvernului demisionar sa formeze un nou executiv. Acesta ar putea teoretic sa obtina votul de incredere din partea parlamentului, fie cu majoritatea actuala, fie cu o noua majoritate, care sa integreze partidul Forza Italia al fostului prim-ministru Silvio Berlusconi (centru-dreapta), asa cum acesta evocase in ultimele zile.

Numirea unui guvern tehnocrat este in prezent scenariul cel mai probabil. Mattarella numeste un sef al guvernului, dupa ce primeste in prealabil sprijin din partea actualei majoritati sau din partea noii majoritati largite. Sunt deja vehiculate mai multe nume, intre care cel al actualului ministru de finante, Pier Carlo Padoan, sau cel al presedintelui Senatului, Pietro Grasso. Acest nou guvern ar urma sa impuna adoptarea bugetului pe 2017 in parlament si modificarea legii electorale, inaintea unor eventuale alegeri anticipate.

Noul guvern ar putea decide sa ramana in functie pana la sfarsitul actualei legislaturi, in februarie 2018, spre nemultumirea unor anumite forte politice precum Miscarea 5 Stele (M5S, populista), care a cerut alegeri cat mai rapid. Formatiunea M5S, data castigatoare in sondaje in cazul unui scrutin majoritar, doreste sa ajunga cat mai curand la urne, reformand daca este necesar legea electorala in Senat pentru a o alinia celei din Camera Deputatilor.

In acest context, cel care va decide un secariu final va fi presedintele Mattarella. Arbitru in aceasta situatie, el trebuie sa se asigure de existenta unei majoritati pentru a forma un guvern tehnocrat daca doreste sa evite, asa cum considera mai multi analisti, alegeri anticipate anul viitor.