In ziua in care a debutat la Soci cea de-a XXII-a editie a Jocurilor Olimpice de iarna, agentia France Press a prezentat o radiografie a satului olimpic de la Vancouver, la patru ani de cand cel mai mare oras din provincia British Columbia a gazduit ultima Olimpiada. Concluzia este ca desi a costat putin in comparatie cu cel de la Soci, satul olimpic produce in continuare pierderi importante municipalitatii din Vancouver, noteaza AFP, preluata de Mediafax.

In 2011, dupa plecarea celor 2.100 de sportivi, Kyle Parker si sotia sa Yumi Imano au fost printre primii care s-au instalat in apartamentul lor complet nou, la o aruncatura de bat de Stadionul Olimpic. Euforia jocurilor era departe si tanarul cuplu a avut sentimentul ca s-a mutat intr-un oras fantoma. "Nu era practic niciun magazin deschis, era atat de multa liniste. Ne intrebam daca acest cartier va ramane adormit", a declarat Parker, in timp ce sotia sa a precizat ca s-a lasat sedusa de "arhitectura moderna" si de normele ecologice de ultima ora.

Situat ideal, la marginea unui mic golf, pe locul unei zone industriale cazute in desuetudine in inima orasului Vancouver, satul olimpic si ale sale mii de locuinte de vanzare sau de inchiriat nu duceau lipsa de argumente convingatoare. Ramasa numai cu imaginea numelui cartierului, devenit simplu "Satul", mostenirea olimpica a fost greu de purtat, a declarat pentru AFP Bob Rennie, supranumit "regele imobiliarelor" din Vancouver.

Deziluzia publicului pentru acest cartier este cauzata de dezastrul financiar generat de constructia sa. Lovit de criza, creditelor imobiliare neperformante de dinaintea Jocurilor, dezvoltatorul a dat faliment. Primaria a contribuit cu 1 miliard de dolari - echivalentul bugetului municipal pe un an - la un cost total al Jocurilor de 7 miliarde de dolari, departe de cele 50 de miliarde estimate pentru Soci.

"Ghinion si proasta gestiune" pentru Vancouver, a estimat consilierul municipal Geoff Meggs, care a asistat la necazurile satului olimpic, ignorand factura finala. "Nu suntem siguri la cat se ridica pierderile, dar este sigur ca orasul a pierdut zeci de milioane de dolari", a adaugat el.

Judecand aceasta situatie ca inacceptabila, alesul a explicat ca municipalitatea este responsabila in parte deoarece a impus dezvoltatorului sa construiasca apartamente de lux (cele mai scumpe se negociaza acum intre 3 si 4,4 milioane de dolari bucata), ceea ce el a calificat ca fiind "proasta gestiune". Vancouver a fost lovit de "ghinion" pentru ca a organziat Jocurile Olimpice in timp ce intreaga piata imbiliara se prabusea pe fondul crizei creditelor neperfomante.

Totusi, Bob Rennie isi freaca mainile cu satisfactie: piata este mai dinamica decat oricand la acest inceput de an si, spune el, au mai ramas de vandut doar vreo 50 de apartamente. "Regele imobiliarelor" le transmite celor care vor sa-l asculte ca aceste obstacole nu au produs decat o "datorie minima" contribuabililor.

Clasat si in 2014 pe locul 2 in ierarhia celor mai scumpe orase din lume, dupa Hong Kong, Vancouver se confrunta de mult timp cu o criza profunda de locuinte la pret abordabil. Promisiunea de a aloca, dupa Jocuri, 20% din apartamentele din satul olimpic in scopuri sociale a fost salutata de toata lume la vremea respectiva.

"Satul olimpic a fost prezentat intotdeauna ca o bijuterie pentru Vancouver si trebuia sa propuna un nou tip de locuinte sociale, ecologice", a afirmat Mike Klassen, responsabil al departamentului municipal de urbanism, intre 2007 si 2009. "Promovarea Jocurilor putin costisitoare, cu un sat olimpic respectand principiile de dezvoltare durabila si cu speranta rezovarii unor problemele sociale, s-a vandut bine in presa si asta a ajutat la castigarea organizarii JO", a adaugat el. Dar in cele din urma, mai putin de un apartament din 10 este o locuinta sociala.

Bucurandu-se in special de cresa aflata in imobilul in care chiriile sunt tinute sub control, Kyle Parker si sotia sa se declara cu adevarat norocosi sa se numere printre putinii alesi sa profite de acest cartier fara sa se sacrifice financiar.