Executivul de la Helsinki a explicat că este deschis la negocieri, dar doreşte ca procentul subvenţiilor să fie redus în favoarea unei creşteri a împrumuturilor.

Rezervele exprimate de Finlanda consolidează astfel opoziţia faţă de planul Comisiei exprimată de Austria, Olanda, Danemarca şi Suedia, care de asemenea cer să fie privilegiate mai degrabă împrumuturile în faţa subvenţiilor.

În plus, Finlanda solicită diminuarea volumului pachetului financiar, durata programului să fie scurtată faţă de cei patru ani propuşi şi termenul de scadenţă al împrumuturilor de asemenea să fie scurtat, în propunerea Comisiei acesta fiind de 30 ani, scrie Agerpres.

Planul propus de Executivul comunitar în vederea relansării economiei UE (pentru care Comisia Europeană prognozează pentru anul în curs o recesiune istorică, cu o scădere a PIB-ului comunitar de 7,4%) include un fond european de redresare ce însumează 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să fie subvenţii şi restul de 250 de miliarde împrumuturi, fonduri pe care Comisia Europeană doreşte să le atragă de pe pieţele financiare, iar principalele beneficiare vor fi Italia şi Spania, ţări afectate semnificativ de pandemia COVID-19.

Executivul comunitar a atenţionat că accesarea fondurilor prevăzute în acest plan pe termen lung va fi condiţionată de reforme economice în acord cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea. Nu este clar din ce surse va rambursa Comisia Europeană sumele atrase de pe pieţele financiare, fiind evocate posibile noi taxe, inclusiv taxarea companiilor care au o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro.

Forma finală a planului va fi stabilită în urma negocierilor dintre statele membre, ai căror lideri vor dezbate acest subiect prin teleconferinţă la summitul din 18-19 iunie.