Autorităţile de la Caracas au la dispoziţie şase luni pentru a lua măsuri şi a completa datele comunicate Fondului, scrie Agerpres.

Declaraţia de miercuri nu implică sancţiuni imediate împotriva Venezuelei, dar în cele din urmă poate duce la suspendarea dreptului de vot în cadrul FMI.

Venezuela este unul din statele fondatoare ale Fondului Monetar Internaţional, din 1946, dar nu a mai avut acorduri cu această instituţie financiară de peste un deceniu.

Pentru a marca Ziua Internațională a Muncii, dar și în plină campanie electorală, preşedintele Nicolas Maduro a anunţat zilele trecute majorarea cu 95% a salariului minim. Astfel, salariul minim lunar, în care intră cupoane pentru alimente, va ajunge la 2,6 milioane de bolivari, echivalentul a circa 37 de dolari la cursul oficial.

Economiștii și opoziția susțin însă că această valoare este departe de realitate, în condițiile unei inflații care a ajuns la aproape 9.000% la 12 luni. În consecință, pe piața neagră, salariul minim pe economie nu valorează mai mult de 3 dolari.

Potrivit lui Maduro, creşterea salariului minim îi va ajuta pe cetăţeni să facă faţă inflaţiei, ajunsă de patru cifre şi pe care el a atribuit-o unui "complot condus de la Miami, din Columbia şi de oligarhia care a creat un sistem pentru a fura de la popor". "Acesta este un război economic în care vom învinge", a promis Maduro.

Scăderea preţului petrolului - principala sursă de export a Venezuelei - şi inflaţia galopantă au contribuit la o criză economică severă în ultimii ani, care i-a determinat pe sute de mii de locuitori să emigreze în ţări vecine.

Cea mai mare parte a opoziţiei va boicota alegerile prezidenţiale, criticate de Uniunea Europeană şi de SUA ca nedemocratice.

Săraca țară bogată

Pusă în dificultate de căderea prețului la petrol — resursă care îi furnizează 96% din valută — și sancționată de agențiile de rating, Venezuela este constrânsă să-și restructureze datoria externă, estimată de unii experți la 150 miliarde de dolari, în timp ce populația suferă de pe urma unei grave penurii de alimente și medicamente, în lipsa banilor pentru importuri.

Venezuela a fost cândva cea mai bogată țară din America Latină și se ridică o întrebare legitimă: cum a ajuns în această situație din care nu se știe dacă mai iese?

Țara din America Latină stă pe cea mai mare reverva mondială de petrol, ceea ce, în mod normal, ar reprezenta incontestabil o sursă de bani. În prezent, însă, Guvernul nu mai are bani, prețurile expodează de la o zi la altă și nimeni nu știe cât de rău vor evolua lucrurile în continuare.

În anii ’90, Venezuela era o putere pe continent, însă de-a lungul anilor, inegalitatea a început să se accentueze. A apărut o clasa mică și foarte bogată, care controla tot, în timp ce restul populației devenea din ce în ce mai saracă.

Țara s-a întors către socialism în 1999, când l-a ales pe Hugo Chavez președinte. Un dictator provocator care a tăiat relațiile cu Statele Unite și le-a dezvoltat pe cele cu Rusia și China, de la care a împrumutat miliarde de dolari. Chavez a condus țară până la moartea sa, în 2013, și încă este văzut că un erou de către populația săracă a țării.

Dar guvernul său nu a făcut altceva decât să cheltuiască în neștire bani pe programe de bunăstare și a fixat prețurile pentru orice. A naționalizat fermele de legume, apoi le-a abandonat, astfel încât țara a devenit dependență de banii proveniți din vânzările de petrol pe care le făcea peste granițe.

Inainte să moară de cancer, Chavez l-a ales pe Nicolas Maduro să-i succeadă la conducerea țării. Iar Maduro a continuat regimul strict instituit de Chavez. Administrația sa a renunțat și să mai publice date statistice cu indicii macroeconomici, inclusiv creșterea economică și inflație. A luat mită miliarde de dolari de la dezvoltatori imobiliari ca să aprobe diferite proiecte imobiliare mamut și a făcut datorii care sunt imposibil de achitat.