Recent, ministrii de Finante si guvernatorii bancilor centrale din G7 au anuntat ca sunt de acord ca yuanul chinezesc sa devina moneda de rezerva la FMI, transmite Agerpres.

Pana acum, cosul FMI cu super-valute includea dolarul, euro, lira sterlina si yenul, insa componenta sa este revizuita la fiecare cinci ani.  

Includerea va pune noi presiuni asupra autoritatilor de la Beijing, care vor trebui sa schimbe modul in care comunica cu investitorii si cu lumea, se arata in WSJ.  

China s-a angajat sa atenueze controlul strans asupra valorii yuanului si sa-si deschida sistemul financiar.

"Va trebui sa consolidam increderea investitorilor interni si externi in activele in yuani, si, in acelasi timp, sa prevenim riscurile financiare asociate cu o moneda mai globala. Aceste cerinte necesita diverse reforme financiare, realizate intr-un mod coordonat", a afirmat Sheng Songcheng, seful departamentului de statistica de la Banca Centrala a Chinei.

Includerea va pune de asemenea presiune asupra PBOC pentru a oferi acelasi nivel de claritate si transparenta pe care incearca sa o obtina Rezerva Federala a SUA (Fed), Banca Centrala Europeana (BCE) si alte institutii vitale. Aceasta claritate ar putea fi dificil de obtinut, se arata in WSJ.

In urma cu sase luni, PBOC a socat pietele cu o devaluare surprinzatoare a yuanului, care a provocat confuzie in randul investitorilor.  

"Autoritatile de la Beijing trebuie sa comunice mai clar si mai eficient cu piata. Va fi ca un schimb cultural la nivelul Bancii Centrale", a explicat Zhou Ping, fondatorul companiei de gestionare a activelor Bin Yuan Capital din Shanghai.

O provocare semnificativa va fi gestionarea presiunilor pietei pentru o depreciere a yuanului, tinand cont de incetinirea cresterii economiei, dupa trei luni in care autoritatile au incercat o apreciere a monedei nationale.  

Consilierii PBOC vor permite probabil o depreciere graduala si modesta a yuanului intre 3% si 5%, in urmatoarele 12 luni. Ei avertizeaza ca va fi dificil sa transmita indicii clare pietelor privind intentiile PBOC.  

Asteptata includere a yuanului in randul monedelor in cosul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de FMI in tranzactiile internationale ar reprezenta o realizare majora pentru guvernatorul PBOC, Zhou Xiaochuan, si adjunctii sai. Analistii considera ca Zhou Xiaochuan si succesorii sai vor trebui sa faca presiuni pentru mai multe schimbari in economia chineza, pentru a transforma yuanul intr-o moneda globala.  

Zhou Ping sustine ca yuanul este supraevaluat cu aproximativ 20% si mentinerea acestui nivel afecteaza economia. Intr-un raport publicat in 19 noiembrie de Goldman Sachs Group se arata ca o depreciere semnificativa a yuanului este unul din cele mai mari riscuri cu care s-ar putea confrunta anul viitor activele de pe pietele emergente.  

Cel mai prost an al euro din ultimul deceniu, 2015, arata si mai intunecat dupa includerea yuanului chinezesc in cosul FMI, noteaza Bloomberg.

Ponderea euro va scadea cel mai mult: la 30,93%, de la 37,4%, din octombrie anul viitor. Yuanul va avea o pondere de 10,92% in cosul DST, dolarul de 41,73%, yenul japonez de 8,33%, iar lira sterlina de 8,09%. 

Miercuri, Banca Centrala a Chinei a anuntat ca un prim grup restrans de banci centrale straine si alte institutii au primit aprobarea de a intra pe piata valutara interbancara chineza. Astfel, Hong Kong Monetary Authority, care este de facto banca centrala din Hong Kong, Reserve Bank of Australia (Banca Centrala din Australia), Banca Nationala a Ungariei, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Asociatia Internationala de Dezvoltare, World Bank Group Trust Funds si GIC Private Limited vor putea derula tranzactii cu yuani si valuta pe piata valutara interbancara chineza.  

Pe termen scurt, includerea va duce la o cerere modesta, de sub 30 miliarde dolari, pentru activele denominate in yuani, estimeaza Zhang Ming, economist la Chinese Academy of Social Sciences.  

In august, yuanul a devansat yenul japonez, devenind a patra cea mai utilizata moneda pentru tranzactii financiare internationale, arata un raport publicat de SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication).  

Potrivit datelor SWIFT, ponderea tranzactiilor denominate in yuani a ajuns in august la 2,79%, de la 2,34% in iulie, devansand yenul japonez cu 2,76%, care a cazut pe locul al cincilea. Primele pozitii sunt ocupate in ordine de dolarul american, 44,82%, urmat de euro (27,20%) si lira sterlina (8,45%).  

SWIFT subliniaza ca in trei ani, yuanul chinez a devansat sapte monede, in conditiile in care in august ocupa locul 12 in topul celor mai utilizate monede pentru tranzactii financiare mondiale cu o pondere de 0,84%. "De asemenea, moneda chineza s-a afirmat drept moneda dominanta in finantarea comertului, dupa dolar", adauga SWIFT.  

Autoritatile de la Beijing incearca sa creasca utilizarea yuanului in schimburile internationale, pentru a reflecta statutul Chinei de a doua economie mondiala. Unii analisti preconizeaza chiar ca intr-o zi moneda chineza ar putea rivaliza cu dolarul american, care, in prezent, este valuta de referinta la nivel mondial.  

Luna aceasta, directorul general al FMI si-a anuntat "sprijinul" pentru raportul tehnic care da unda verde includerii yuanului chinezesc in cosul de valute ce compun DST.  

"In raportul lor, tehnicienii Fondului considera ca yuanul indeplineste cerintele de a fi o moneda cu libera utilizare si, de aceea, propun ca Directoratul Executiv (...) sa il includa in cos drept a cincea moneda, impreuna cu lira sterlina, euro, yenul japonez si dolarul american", a declarat Lagarde.  

Fondul revizuieste, la fiecare cinci ani, componenta valutelor pe care se bazeaza DST, in functie de schimbarile economiei globale.  

"Eu sprijin aceasta analiza tehnica. Decizia daca yuanul trebuie inclus in cos apartine insa Directoratului Executiv. Voi prezida o intalnire a Directoratului pentru a analiza aceasta propunere pe 30 noiembrie", a subliniat Lagarde.  

Pentru a include o moneda in cosul DST, aceasta trebuie sa demonstreze o semnificativa "greutate" in comertul international cu bunuri si servicii si sa fie calificata de catre Fond drept "de utilizare libera", adica sa fie amplu utilizata ca moneda de plata in tranzactii internationale si tranzactionata pe principalele piete valutare.  

Includerea yuanului va deveni efectiva incepand din octombrie 2016.