Guvernul de la Berlin a aprobat proiectul de buget pe 2018 şi prognoza pe termen lung, până în 2022, care prevede că Germania nu se va mai îndatora suplimentar, transmite AP, preluată de Agerpres.

Germania a încheiat anul 2017 cu cel mai mare excedent bugetar înregistrat de la reunificarea ţării în 1990, graţie unui şomaj care a atins un minim istoric, a majorării veniturilor din taxe şi a dobânzilor reduse.

Anul trecut, Guvernul german, cele 16 landuri, precum şi bugetul asigurărilor sociale, au înregistrat un surplus de 36,6 miliarde de euro, o sumă echivalentă cu 1,1% din PIB, a informat recent Oficiul federal de statistică (Destatis).

Este al patrulea an consecutiv în care Germania înregistrează un excedent bugetar, prima economie europeană neavând probleme în a respecta regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Miercuri, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a declarat că Executivul îşi poate respecta promisiunea de majorare a cheltuielilor la diverse programe sociale datorită veniturilor mai ridicate.

În perioadele economice bune "politicile financiare responsabile pot reduce datoria şi majora investiţiile", a explicat oficialul german.

Cheltuielile cu apărarea ar urma să crească cu 1,5 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) anul acesta, la 38,5 miliarde de euro, apoi la 41,5 miliarde de euro în 2019.

Scholz a precizat că ministerele apărării şi dezvoltării au cerut deja mai mulţi bani.

Revista germană Der Spiegel a publicat luna trecută o analiză în care se arăta că datoria publică a Germaniei înregistrează un declin mai rapid decât se estima, datorită majorării veniturilor din taxe, şi ar trebui să scadă sub plafonul de 60% din PIB cerut de Uniunea Europeană în 2019, cu un an mai devreme decât era prevăzut.

Citând surse apropiate Guvernului de la Berlin, revista germană a anunţat că datoria publică a Germaniei va scădea la 58% din PIB în 2019, de la 61% din PIB în 2018.

Astfel, nivelul datoriei se va reduce sub plafonul de 60% din PIB cerut de Uniunea Europeană cu un an mai devreme decât se estima anterior.