Ministrul elen de Finante Yanis Varoufakis a afirmat in fata Parlamentului de la Atena ca guvernul nu intentioneaza sa denunte actualul program de salvare si sa lase bugetul sa scape de sub control. El a spus ca Grecia va aplica circa 70% din reformele deja incluse in actualul program cu creditorii tarii.

Una dintre concesiile guvernului este continuarea privatizarii principalului port din Grecia, Pireu, care va fi anuntata de ministrul de Finante Yanis Varoufakis, la reuniunea de urgenta de miercuri cu ministrii de Finante europeni. Liderii eleni anuntasera anterior ca vanzarea va fi blocata.

Vanzarea unei participatii de 67% la Autoritatea Portuara Pireu este una dintre cele mai mari tranzactii prevazuta in planul de privatizare convenit de guvernul anterior cu troica creditorilor.

Potrivit unor surse apropiate situatiei, vanzarea portului ar putea aduce statului grec pana la 800 de milioane de euro, iar ofertele angajante sunt asteptate pana la sfarsitul lunii martie.

Profesor de economie: “Varoufakis a inceput incet incet sa toarne mai multa apa in vinul sau”

Autoritatile de la Atena convenisera cu creditorii ca in acest an vor fi vandute active in valoare de 2,8 miliarde de euro, dar noul guvern insista ca unele dintre acestea nu vor mai fi valorificate, precum compania nationala de utilitati.

"Partea elena a intrat in negocieri de pe o pozitie de forta dar foarte curand a realizat ca situatia este mai grava decat s-a asteptat, confruntandu-se cu un zid de beton. Foarte rapid a inceput o intoarcere de 180 de grade. Varoufakis a inceput incet incet sa toarne mai multa apa in vinul sau", a declarat Aristides Hatzis, profesor asociat in drept si economie la Universitatea din Atena.

Preturile obligatiunilor elene au crescut marti pentru prima oara in ultimele cinci zile, investitorii sperand ca ar putea fi spatiu pentru un acord care sa evite deficitul de finantare al Greciei. Orice acord necesita insa ca Germania sa isi relaxeze pozitia fata de Grecia, in blocajul cu creditorii legat de conditiile programului de sprijin in valoare de 240 de miliarde de euro.

Randamentul obligatiunilor elene pe termen de 10 ani a scazut cu 0,5 puncte procentuale, la 10,2%. Indicele ASE al bursei din Atena a urcat cu pana la 6,8%. De la venirea la putere a premierului Alexis Tsipras, pe 25 ianuarie, ASE a scazut cu 3,8%.

CE nu face niciun pas inapoi. Nemtii nu mai vor sa dea bani Greciei

Comisia Europeana a dezmintit in schimb informatia ca va prezenta miercuri o propunere de compromis, precizand ca au loc contacte foarte intense intre presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierul Tsipas si alti lideri, planul discutat fiind ramanerea Greciei in zona euro.

Potrivit Comisiei, asteptarile pentru un acord final in aceasta saptamana sunt reduse. Liderii eleni au incercat, inainte de reuniunea ministrilor de Finante de miercuri, sa atraga sprijin pentru o finantare punte de 10 miliarde de euro, ca sa castige timp de negociere cu creditorii.

Varoufakis va propune miercuri suplimentarea cu 8 miliarde de euro a titlurilor de Trezorerie pe care statul elen le poate emite.

Liderii germani au spus insa ca nu vor extinde asistenta acordata Greciei, in lipsa unor conditii. Merkel a declarat luni la Washington ca actualele programe de sprijin reprezinta baza discutiilor cu Grecia. "Astept ca Grecia sa vina cu o propunere viabila si atunci vom discuta", a spus Merkel.

Lipsa unui acord risca sa lase Grecia fara finantare, la sfarsitul acestei luni, cand expira actualul program de sustinere, situatia care pune in pericol apartenenta statului elen la zona euro.

O treime din datoria Greciei trebuie anulata, ca sa devina viabila

Datoria publica a Greciei, de circa 320 de miliarde de euro, echivaleaza cu 175% din PIB. Circa 100 de miliarde de euro din aceasta datorie trebuie sa anulata, pentru ca aceasta sa fie viabila, a declarat Matthieu Pigasse, seful Lazard Financial Advisory, angajata de guvernul grec pentru consultanta in administrarea datoriei publice si management fiscal. O astfel de restructurare ar aduce raportul dintre datoria publica si PIB la 120% pana in 2020 si ar face povara datoriilor mai sustenabila, a spus Pigasse.

In spatele retoricii publice, guvernul elen s-a aratat mai dispus sa colaboreze, in discutiile cu reprezentantii troicii creditorilor (FMI, CE si BCE), potrivit unui oficial reprezentand creditorii.

Ministrul grec al Apararii: Grecia s-ar putea cere bani Statelor Unite, Chinei sau Rusiei

Noul guvern a anuntat o serie de masuri precum majorarea treptata a salariului minim si cresterea pragului pentru veniturile scutite de taxe. Planul va fi suspus miercuri unui vot de incredere in Parlament. Masurile ar incalca insa termenii programului de salvare.

Tsipras a explicat ca masurile sunt necesare pentru atenuarea crizei umanitare din Grecia, dupa cinci ani de austeritate. Un sdondaj realizat de Skai Television a aratat ca 72% dintre greci sustin tactica de negociere a guvernului.

Pe de alta parte, ministrul grec al Apararii, Panos Kammenos, a avertizat ca Grecia ar putea imprumuta fonduri din "alta sursa" in cazul in care Guvernul condus de premierul de extrema-stanga Alexis Tsipras nu va ajunge la un acord cu partenerii din zona euro.

Kammenos a precizat ca Grecia ar putea solicita finantare din partea Statelor Unite, Chinei sau Rusiei. "Noi vrem un acord cu partenerii europeni. Dar, daca nu se va ajunge la un acord si daca Germania va ramane neclintita si va vrea destramarea Europei, atunci avem obligatia de a trece la Planul B. Iar planul B este sa obtinem finantare din alta sursa", a declarat Kammenos, liderul formatiunii de extrema-dreapta Grecii Independenti.

Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat luni grecii sa nu se astepte ca zona euro sa se incline in fata cererilor premierului Alexis Tsipras.