Saptamana trecuta, Grecia a revenit pe piata financiara si a atras 3 miliarde euro printr-o emisiune de obligatiuni pe cinci ani, la un cost sub asteptari, de 4,95%, depasind cu 500 milioane euro suma vizata initial intr-o operatiune suprasubscrisa de circa opt ori. Aceasta a fost prima finantare pe termen lung obtinuta de Grecia pe piata dupa programul de ajutor international din 2010.

"Unul dintre motivele succesului emisiunii de obligatiuni pe cinci ani este sa investitorii anticipeaza masuri de reducere a poverii datoriilor Greciei. Piata se astepata totodata ca ratingul Greciei sa fie imbunatatit de agentiile de evaluare financiara", a declarat Alessandro Giansanti, analist la ING Bank in Amsterdam.

In al doilea rand, investitorii se asteapta in urmatorii ani la o reducere a principalului datoriei publice, fara o implicare a investitorilor privati, considera Giansanti.

Probabilitatea indeplinirii acestor asteptari va deveni mai clara pe parcursul acestui an, cand vor incepe negocierile cu zona euro si FMI legate de finantarea pe termen lung a Greciei si incheierea programului de bailout.

Liderii UE sunt interesati sa ajute guvernul condus de premierul Antonis Samaras sa ramana in functie, in loc sa vada cum liderul de stanga Alexis Tsipras ajunge la putere si cere restructurarea masiva a datoriei publice.

In plus, statele din nordul Europei sunt impotriva reducerii directe a datoriei Greciei, care ar echivala cu recompensarea comportamentului gresit al autoritatilor de la Atena.

Dupa doua programe de salvare in valoare totala de 240 de miliarde de euro si o restructurare voluntara a datoriilor catre investitorii privati, Grecia are o datorie publica echivalenta cu 175% din PIB, cu mult peste nivelul considerat sustenabil de catre FMI.

De la declansarea crizei, PIB-ul elen s-a contractat cu 25%, salariile si pensiile au fost reduse drastic, iar somajul este de aproape 27%.

Cu o economie care revine la o crestere anemica, sansele de respectare a obiectivelor stabilite de troica creditorilor, de reducere a datoriei publice a Greciei la 124% din PIB pana in 2020 si la 110% pana in 2022, sunt slabe.

Numai dobanzile platite de Grecia reprezinta 5% din PIB-ul tarii, de doua ori mai mult decat in cazul Frantei. Irlanda si Portugalia, care au beneficiat si ele de programe de bailout, platesc dobanzi echivalente cu 4,5%-5% din PIB.

Italia, care nu a solicitat un program de asistenta financiara, are o datorie publica de 132% din PIB, fiind pe locul al doilea in zona euro. Statul italian plateste dobanzi echivalente cu 5,3% din PIB.