Atrăgând atenţia că o uniune monetară lăsată la jumătate s-ar putea confrunta cu riscuri în eventualitatea unei noi crize, Draghi a pledat pentru schimbări majore în modul în care funcţionează zona euro, scrie Agerpres.

''Fascinaţia faţă de reţetele şi regimurile iliberale se extinde; vedem prea puţini paşi înapoi în istorie. Doar când continuăm să facem progrese, când eliberăm energiile individuale, dar şi când încurajăm echitatea socială vom salva (proiectul european) prin intermediul democraţiilor noastre, având un scop comun'', a declarat Draghi, care se află la Pisa, în Italia.

Partide anti-sistem şi adesea populiste şi-au croit drum în politica mainstream pe întregul glob în ultimii ani, punând în discuţie principiile comerţului liber, ale cooperării multilaterale şi chiar ale democraţiei, notează Reuters.

Citește și: Cât de pregătită este România să intre în zona euro în 2024. Ce spune președintele Iohannis

Draghi, creditat cu salvarea euro în timpul crizei din Europa, a declarat că în prezent euro nu mai este atât de rigid precum susţin unii. Deşi este prea puternic pentru unii şi prea slab pentru alţii, acest decalaj s-a redus în ultimii ani, a susţinut el.

Zona euro crește încet

Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus, uşor, estimările privind creşterea economică înregistrată de zona euro în acest an şi anul viitor, dar este mai optimistă cu privire la perspectivele de inflaţie, a anunţat joi preşedintele BCE, Mario Draghi.

Potrivit noilor estimări ale BCE, produsul intern brut al zonei euro ar urma să înregistreze o creştere de 1,9% în acest an, faţă de un avans de 2% cât estima în luna septembrie. Ritmul de creştere a economiei zonei euro ar urma să încetinească la 1,7% în 2019, mai puţin decât avansul de 1,8% prognozat în luna septembrie.

În schimb, veştile sunt mai bune în ceea ce priveşte inflaţia. BCE a revizuit în sus estimările privind creşterea preţurilor de consum în zona euro până la 1,8% în acest an, comparativ cu o inflaţie de 1,7% cât estima în luna septembrie. În 2019, inflaţia ar urma să scadă însă până la 1,6%, pentru a reveni la 1,7% în 2020 şi 1,8% în 2021, în apropiere de obiectivul ţintă al BCE care mizează pe o inflaţie mai mică dar apropiată de 2%.