“Nu este un simplu eveniment. Este ceva care a schimbat datele”, a declarat Mary Lou McDonald pentru cotidianul britanic The Times. Ea a adăugat că Republica Irlanda ar trebui “să înceapă să pregătească” un referendum privind unificarea insulei şi că Londra “ar trebui să se pregătească şi ea”, scrie Agerpres.

Acest referendum ar putea avea loc pe teritoriul irlandez în următorii cinci ani, dar “s-ar putea face de asemenea în trei ani”, a adăugat lidera Sinn Fein.

Partidul său, care s-a plasat pe poziţia a doua, după Fianna Fail, la legislativele din 8 februarie, dar care a câştigat votul popular, militează pentru unificarea Republicii Irlanda şi provinciei britanice Irlanda de Nord, separate după ce Republica şi-a obţinut independenţa faţă de Regatul Unit în 1921.

Citește și: Poliţia nord-irlandeză recunoaște că Brexitul va reactiva conflictul dintre republicanii catolici și protestanţii unionişti

Chestiunea unei reunificări a insulei Irlanda a revenit în actualitate odată cu Brexitul. “Dacă priviţi spre nord, majoritatea nu mai este loialistă; există o schimbare de generaţii”, a afirmat McDonald.

Provincia Irlanda de Nord şi frontiera sa cu Irlanda au complicat serios problema Brexitului şi negocierile dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană.

Acordul de pace încheiat în 1998 a pus capăt la 30 de ani de conflict sângeros şi a eliminat practic orice urmă vizibilă a frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Republica Irlanda din sudul insulei.

Bruxelles-ul, Londra şi Dublinul s-au angajat să menţină această situaţie după Brexit. Dar acordul privind Brexitul s-a lovit constant de statutul acestei frontiere din Regatul Unit post Brexit.

Pentru Sinn Fein, partizan al unităţii Irlandei, este un semn că această frontieră cu o lungime de 500 de kilometri, trasată în 1921 după independenţa Republicii Irlanda, nu are nicio legitimitate.

Independența Scoției ar putea ajunge în instanță

Irlanda de Nord se alătură, astfel, Scoției care, de asemenea, vrea cu orice preț să-și câștige independența după Brexit, deși Guvernul de la Londra a refuzat organizarea referendumului.

Săpătmâna trecută, o deputată scoţiană, care a câştigat deja în justiţie un proces împotriva guvernului britanic, l-a avertizat pe premierul Boris Johnson că se expune la o nouă bătălie judiciară dacă va bloca organizarea unui nou referendum asupra independenţei în Scoţia.

Partidul ei, Partidul Naţional Scoţian (SNP, secesionist), vrea să organizeze o nouă consultare asupra independenţei după ieşirea Regatului Unit din UE, căreia majoritatea scoţienilor i se opuneau.

Însă premierul britanic a refuzat să autorizeze transferul puterii guvernului descentralizat de la Edinburgh, care ar permite organizarea unui nou vot.

Potrivit deputatei SNP Joanna Cherry, Parlamentul Scoţiei ar trebui să organizeze un referendum consultativ neconstrângător, apoi să-i lase pe judecători să decidă asupra legalităţii lui.

"Boris Johnson ar trebui să ştie că noi avem opţiuni şi că nu ne este frică să mergem înainte", a postat Joanna Cherry, într-un tweet, potrivit Agerpres. "Am putea foarte bine să-l aducem în faţa justiţiei", a adăugat ea, estimând că nu are nimic de pierdut.

Joanna Cherry, purtătoare de cuvânt pentru afaceri interne a SNP în Parlamentul britanic, face parte dintr-un grup de avocaţi care a contestat cu succes suspendarea Parlamentului britanic decisă de Boris Johnson anul trecut.

În timpul unui prim referendum asupra independenţei, în 2014, 55% dintre scoţieni au votat pentru rămânerea în Regatul Unit. Boris Johnson refuză organizarea unui nou referendum, estimând că acest gen de consultare nu poate să aibă loc decât "o dată în decursul unei generaţii".

Însă secesioniştii scoţieni susţin că Brexitul a schimbat datele problemei, deoarece 62% dintre scoţieni au votat împotriva separării de UE în timpul referendumului din 2016. Eurofilii cred că devenind independentă Scoţia s-ar putea ralia apoi UE.

Jumătate dintre britanici cred că Regatul Unit nu va mai exista peste 10 ani

Regatul Unit ar putea să nu mai existe în forma actuală peste zece ani, consideră jumătate dintre cetăţenii britanici, conform unui sondaj Ipsos MORI, dat publicității înainte de ieșirea Marii Britanii din UE.

Legăturile între Anglia, Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord - componentele actuale ale Regatului Unit - au fost slăbite de referendumul pentru retragerea din Uniunea Europeană, din 2016, când 52% din voturi au fost pentru Brexit, iar 48% împotrivă.

Rezultatul pentru întreaga ţară a fost format din majorităţi regionale diferite: scoţienii şi nord-irlandezii s-au pronunţat pentru rămânerea în UE, iar englezii şi galezii pentru ieşire.

În acest context, în Scoţia sunt tot mai insistente cererile de organizare a unui nou referendum pentru independenţă, iar în Irlanda de Nord, a unui vot privind unirea cu Republica Irlanda, membră a UE.

Soarta Regatului pare şi mai nesigură pe termen scurt: doar 42% dintre britanici consideră că ţara lor va mai avea forma actuală peste cinci ani, iar 44% sunt de părere că nu.