"Dacă vorbim despre exoplanete, lucrurile sunt clare: Nu vom migra acolo!", a declarat el într-un interviu pentru AFP, adăugând că doreşte să elimine teoriile fanteziste care susţin că, atunci când viaţa nu va mai fi posibilă pe Pământ, omenirea îşi va găsi o nouă casă printre stele.

Toate exoplanetele cunoscute sunt pur şi simplu prea departe pentru a ne putea gândi la o modalitate fezabilă de a călători până la ele.

"Chiar şi în cel mai optimist caz în care găsim o planetă locuibilă care să nu fie prea departe, să zicem la câteva zeci de ani lumină, ceea ce nu e mult deloc, e chiar în vecinătatea noastră, şi totuşi timpul necesar pentru a ajunge până acolo este considerabil", a explicat el, potrivit Agerpres.

Michel Mayor împarte jumătate din Premiul Nobel pentru Fizică din acest an cu Didier Queloz pentru descoperirea primei exoplanete în octombrie 1995. Folosind instrumente inovatoare la Observatorul Haute-Provence, din sudul Franţei, cei doi au descoperit o planetă gigantică gazoasă, similară lui Jupiter, pe care au denumit-o 51 Pegasi b.

Cealaltă jumătate a Nobelului i-a revenit profesorului James Peebles de la Universitatea Princeton pentru activitatea sa de cercetare privind poate cele mai mari mistere cu care se confruntă în prezent astrofizica: materia întunecată şi energia întunecată.

Din 1995 şi până în prezent, au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee, însă niciuna dintre ele nu este suficient de aproape pentru a putea călători acolo într-un interval rezonabil de timp.

Stephen Kane, profesor de astrofizică planetară la Universitatea California din Riverside, este de acord cu Mayor. "Realitatea tristă este că, în acest moment al istoriei umanităţii, toate celelalte stele sunt practic infinit de departe", a declarat el pentru Live Science. "Ca specie, noi ne chinuim foarte mult să ajungem chiar şi până la Lună", a adăugat el.

Am putea trimite oameni pe Marte în următorii 50 de ani, însă "aş fi foarte surprins dacă ar ajunge oameni până pe orbita lui Jupiter în următoarele câteva secole", a mai susţinut Kane. Iar cum distanţa până la cea mai apropiată stea de Soare este de aproximativ 70.000 de ori mai mare decât distanţa până la Jupiter, "toate stelele sunt pur şi simplu imposibil de departe".

Optimiştii ar putea spune că multe lucruri ni se păreau imposibile până când le-am realizat, aşa cum au fost cursele aviatice intercontinentale. "În acest caz însă, fizica necesară pentru a ajunge la alte stele, dacă ea există, ne este complet necunoscută şi va necesita o schimbare fundamentală în modul în care înţelegem relaţia dintre masă, acceleraţie şi energie".

"Aşa că rămânem deocamdată aici, cu picioarele pe Pământ, iar acest lucru probabil că nu se va schimba pentru foarte, foarte mult timp", a concluzionat el.

Andrew Fraknoi, profesor emerit de astronomie la Foothill College din California, are însă o poziţie mai optimistă. El este de acord că în viitorul apropiat nu vom putea ajunge la alte stele. "Însă eu nu am să spun niciodată că nu vom ajunge la stele şi posibil la alte planete locuibile. Cine ştie cum va arăta tehnologia noastră peste un milion de ani de evoluţie?".