Denumita “kira jari”, in India si ”yarsagumba”, in Tibet, ciuperca este folosita ca afrodisiac, iar pentru localnici a devenit o importanta sursa de venit.

In ultimii cinci ani, locuitorii din zona au inceput sa culeaga ciuperca si sa o vanda comerciantilor locali. Acestia, la randul lor, o vand oamenilor de afaceri din Delhi, de unde pleaca spre Nepal si China.

Din sat, o singura ciuperca pleaca cu pretul de 150 de rupii indiene (in jur de 3-4 euro), adica mai mult decat venitul pe zi al unui muncitor necalificat.

Unii localnici aduna si 40 de ciuperci intr-o singura zi. Cautarea acestei ciuperci in Himalaya a devenit un fel de goana dupa aur.

Prem Singh are 24 de ani si este un localnic recunoascut pentru energia sa si dorinta de a munci. El petrece doua saptamani in fiecare an, in luna mai, in muntii inca acoperiti de zapada pentru a culege “kira jari”. Inainte cara cu spatele grau, orez si alte cereale, pentru a face rost de bani, dar pentru ca nu castiga suficient, s-a gandit sa urce pe munte si sa caute ciuperci.

In primele trei zile nu a gasit nimic, dar dupa aceea i s-a schimbat norocul. S-a intors in sat cu 200 de ciuperci. Cu banii castigati a inceput sa-si construiesca o casa din piatra cu doua etaje.

Culesul de “kira jari” este cea mai importanta activitate din care localnicii isi castiga existenta. In anii trecuti, tinerii din sat plecau in orasele din jur pentru a face bani. Se angajau in hoteluri, in armata sau in fabricile din zona urbana emergenta a Indiei.

Dar descoperirea ciupercii afrodisiace a schimbat total lucrurile. Din 2007, majoritatea celor plecati la oras s-au intors si au urcat pe varfurile muntilor, la cules de ciuperci. Astfel, pe culmile cele mai inalte au aparut mici “sate” formate din corturile cautatorilor.

“De ce sa ma duc in Delhi sa muncesc intr-un hotel, cand pot sa castig aici in doua saptamani cat as castiga acolo in doi ani?”, comenteaza Prem Singh.

Dar culesul de ciuperci are si o parte intunecata. Unii sateni nu gasesc nimic dupa saptamani intregi pe care le petrec pe varfurile inghetate. Pentru a gasi ciupercile, cautatorii trebuie sa stea intinsi pe burta pe zapada, sa se sprijine in coate si sa infrunte vantul puternic din muntii Himalaya, care le provoaca dureri de plamani.

De multe ori, satenii se intorc din munti cu dureri articulare, cu probleme de vedere sau de respiratie. O persoana a murit recent in munti, iar alta s-a prabusit intr-o prapastie si a fost gasita abia dupa doua saptamani.

Afacerea care s-a dezvoltat in jurul ciupercii afrodisiace a nascut si rivalitati. Localnicii din doua sate vecine si-au delimitat teritoriul intr-o zona bogata in ciuperci, iar cine incalca granitele poate fi impuscat.

Alt risc la care se supun localnicii este acela ca, in timp ce colectarea ciupercilor este legala, vinderea lor se poate pedepsi chiar si cu inchisoarea.

Dar oamenii sunt dispusi sa-si asume toate aceste riscuri, pentru ca banii castigati nu se compara nici pe departe cu veniturile obtinute dupa o zi obositoare de munca manuala.

Pentru moment, aceasta varianta de Viagra indiana este o ruleta ruseasca a localnicilor din satele insirate razlet la poalele muntilor Himalaya.