UPDATE

"Am ajuns la un acord privind recapitalizarea bancilor, care trebuie sa fie unul dintre principalele noastre obiective", a declarat Tusk.

Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri seara, la Bruxelles, ca decizia Consiliului European privind solutiile de capitalizare a bancilor inseamna ca toate statele din UE au garantia ca subsidiarele bancilor mama nu vor avea probleme legate de fluxurile de capital.

"Acest lucru va permite Romaniei atat creditatea economiei, cat si achizitia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat. Altfel spus, va permite Romaniei sa-si mentina nivelul actual de pe piata datoriilor suverane", a spus presedintele.

El a aratat ca nimic nu putea sa inceapa pana nu se clarifica modalitatea de consolidare a bancilor. "Acest prim punct a functionat ca o cheie de dezlegare a celorlalte probleme. Nu e suficienta, dar de la ea trebuia pornit. Urmeaza si celelalte doua mari probleme - Grecia si fondul european de stabiliatte financiara", a spus Basescu.

Italia promite ca, pana pe 15 noiembrie, va prezenta un plan de relansare economica, conform unei scrisori pe care premierul Silvio Berlusconi urmeaza sa o prezinte miercuri seara la Bruxelles, informeaza agentia ANSA, citata de AFP.

Potrivit documentului redactat dupa negocierile dintre Berlusconi si Liga Nordului, Roma se angajeaza sa creasca varsta de pensionare la 67 de ani.

In plus, concedierile din motive economice ar urma sa fie facilitate. Guvernul italian se angajeaza "sa intervina pentru eficientizarea mobilitatii personalului, prin mecanisme constrangatoare insotite de sanctiuni", conform ANSA.

Reuniunea a fost deschisa la ora locala 18:20 (19:20 ora Romaniei) si va fi urmata de o alta, considerata cruciala, a liderilor din cele 17 state din zona euro, care au afisat divergente persistente legate de solutiile crizei.

Prima intalnire are ca obiectiv un acord privind recapitalizarea bancilor, care sa poata suporta socul pierderilor provocate de expunerea la datoriile Greciei. Acest subiect nu va provoca discutii prea lungi. Potrivit proiectului de acord obtinut de AFP, bancile trebuie sa majoreze rata capitalului de rangul intai, care indica soliditatea lor financiara, la 9%, pana in iulie 2012. Textul nu face referire la o suma exacta, dar o sursa europeana a spus ca ar fi nevoie de 108 miliarde de euro.

Rezultatul intalnirii liderilor din zona euro pare mult mai dificil de anticipat. Un diplomat european a avertizat ca daca summit-ul zonei euro nu va aduce rezultate de substanta, joi va fi masacru pe pietele bursiere.

Liderii celor 27 de state UE se intalnesc la Bruxelles pentru a doua oara intr-un interval de o saptamana, dupa summit-ul de duminica.

Vezi AICI decumentul adoptat de liderii UE.

Salvarea euro

Summit-ul european de miercuri trebuie sa salveze euro si sa puna capat crizei datoriilor care dureaza de peste doi ani, a declarat la Bruxelles premierul Georges Papandreou, transmite AFP. "Provocarea de astazi nu este doar salvarea euro dar si salvgardarea idealurilor europene", a afirmat seful executivului elen.

El a aratat ca este timpul ca liderii europeni sa ia decizii colective pentru a pune capat incertitudinilor si crizei, pentru a intoarce o pagina si a se asigura ca "au facut un pas catre un viitor mai bun, de prosperitate si securitate in Europa".

Papandreou a spus ca grecii fac eforturi supraomenesti pentru a-si pune afacerile in ordine si a face economia viabila.

Inainte de a pleca spre Bruxelles, cancelarul german, Angela Merkel, s-a adresat Parlamentului, iar apoi parlamentarii au votat masuri de sustinere si marire a Fondului de salvare european.

Politicienii au promis, inca de la infintarea Uniunii Europene, ca vor gasi o solutie pentru cea mai mare amenintare a monedei europene. "Criza datoriilor publice ameninta insasi existenta zonei euro", spune Howard Archer, economist-sef pe Europa la IHS Global. El sustine ca liderii europeni trebuie si sunt chiar obligati sa gaseasca o solutie, scrie CNN.

Cele mai noi vesti de la Bruxelles au vizat restructurarea datoriilor Greciei, intarirea bancilor europene si majorarea Fondului de salvarea european. Chiar daca implicatiile sunt mari, asteptarile sunt mai degraba modeste. A durat trei luni pentru ca masurile anti-criza anuntate in iulie sa fie aprobate de cele 17 state din zona euro.

3 mari solutii care ar trebui sa duca la evitarea unui scenariu dezastruos

In primul rand se pregateste un fond mamut. In cazul nostru daca comparam totul cu pizza, este una din care tarile cu probleme pot lua cate o felie daca raman fara bani si risca sa moara de foame. In prezent pizza este prea mica, desi valoreaza cam  440 de miliarde de euro.  Asa ca francezii vor o pizza XL, de 2000 de miliarde de euro. Insa nemtii se opun deoarece ei achita cea mai mare parte din nota de plata.  Solutia de compromis, agreata de nemti ar fi o piza mijlocie de 1000 de miliarde de euro.

Nemtii amentina ca este ultima oara cand fac cinste tarilor care nu respecta regulile UE. Pun piciorul in prag si vor ca Europa sa renunte la traiul pe datorie care ne-a adus unde suntem acum.

Italienii desi au datorii de 1.800 de miliarde de euro, stramba din nas si nu vor sa taie in carne vie, adica sa ia masuri de austeritate similare cu cele adoptate de noi in urma 2 ani. Intrebati daca Silvio Berlusconi a prezentat un plan concret, Angela Merkel si Nicolas Sarkozy zambesc si se abtin sa raspunda. Discutii aprinse sunt si pe marginea rolului pe care ar trebui sa il joace Banca Centrala Europeana. Nemtii nu mai sunt de acord ca BCE sa fie obligata sa imprumute la nesfarsit tarile care nu invata din lectiile trecutului.

In al doilea rand, bancile si ceilalti creditori ai Greciei vor trebui sa inghita o pastila extrem de amara. Sa renunte la jumatate din banii pe care ii au de luat inapoi de la eleni. Si vorbim aici de pierderi de sute de miliarde de euro. Suma exacta inca se negociaza.

Cel mai important lucru pentru Grecia este rolul pe care il va avea sectorul privat in restructurarea datoriilor. Potrivit scenariului de sustenabilitate propus de expertii UE, FMI si BCE, valoarea obligatiunilor elene detinute de investitori privati ar trebui taiata cu 50%.

Liderii europeni au convenit in luna iulie asupra celui de-al doilea acord de finantare externa pentru Grecia, de 109 miliarde euro, care a inclus o contributie din partea creditorilor privati.

Ca sa nu dea faliment pentru ca nu-si mai vad datoriile de la greci, bancile trebuie recapitalizate. Adica vor primi din nou bani de la guvernele UE. Si aici suma finala este in discutie. Comisia Europeana vorbeste de 100 de miliarde de euro in timp ce FMI estimeaza ca sunt necesare 200 de miliarde.

Proiect pentru banci

Bancile europene nu vor avea permisiunea de a restrange excesiv portofoliile de credite, in vederea respectarii regulilor mai stricte referitoare la nivelul capitalului, pentru ca o astfel de politica ar putea afecta redresarea economica, potrivit proiectului de declaratie al liderilor UE.

Liderii europeni sunt asteptati sa anunte ca bancile au nevoie de suplimentarea capitalului cu 100-110 miliarde de euro, astfel incat rata capitalului de rangul intai sa fie de peste 9%, chiar si dupa reevaluarea in scadere a obligatiunilor elene la pretul pietei.

BNP Paribas, Societe Generale, Royal Bank of Scotland si alte banci din Europa restrang deja expunerea la credite, pentru a imbunatati rata capitalului si exista temeri ca ar putea accelera procesul la presiunea autoritatilor de reglementare. Din acest motiv, accesul companiilor si populatiei la imprumuturi ar putea fi restrans.

Liderii UE se vor angaja in aceasta seara sa finanteze bancile vulnerabile, daca va fi necesar, iar institutiile de credit vor avea timp pana in iunie sa stranga capital privat.

Citeste si:

Prima banca din lume, aproape de faliment: "Nu mai putem fi bancomatul orasului"

Merkel vrea un acord UE asupra reducerii cu 50% a datoriilor Greciei catre creditorii privati