Italia se confruntă deja cu posibile sancţiuni din partea UE, după ce Comisia Europeană a respins proiectul de buget pe 2019 al autorităţilor de la Roma pentru că a apreciat că încalcă regulile referitoare la deficit, scrie Agerpres.

Ministrul francez al Conturilor Publice, Gérald Darmanin, a estimat marţi la 2,5% din PIB deficitul public pentru 2019, avertizând că această cifră nu include şi impactul transformării unei reduceri temporare de impozit (CICE) într-o reducere permanentă.

Dacă se ia în calcul şi impactul transformării CICE, deficitul public al Franţei ar urma să crească de la 2,5% la 3,4% din PIB, ceea ce ar însemna că Franţa ar depăşi limita de deficit de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană.

"Nu există standarde duble, regulile sunt aceleaşi pentru toţi", a declarat pentru AFP francezul Pierre Moscovici, cu ocazia unei conferinţe organizată de cotidianul Financial Times la Frankfurt. "Este exclus să existe un tratament privilegiat pentru unii şi unul excesiv de sever pentru alţii" a adăugat Moscovici.

Însă acelaşi Pierre Moscovici, fost ministru francez de Finanţe a adăugat că "regulile sunt deosebit de subtile şi complexe", lăsând să se înţeleagă că există o marjă de manevră între Paris şi Comisia Europeană. Potrivit comisarului european, regulile Pactului european de stabilitate permit, în unele cazuri, derapaje bugetare. O deviaţie "temporară, limitată şi excepţională de la regulile europene care limitează deficitul public al unei ţări la 3% din PIB este admisibilă", a afirmat Moscovici.

"Comisia Europeană înţelege că în contextul unor mişcări sociale şi ale unor revendicări puternice pentru reducerea dezintegrării regionale sau sociale, un guvern poate fi nevoit să adopte măsuri", a explicat Moscovici. Comisarul european a adăugat că el nu este partizanul adoptării de sancţiuni nici pentru Italia şi nici pentru Franţa ci că doreşte să fie găsire soluţii pentru problemele bugetare ale ambelor ţări.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat luni seara o serie de măsuri care vizează relansarea puterii de cumpărare, încercând să calmeze "vestele galbene". Într-o alocuţiune de circa 15 minute, foarte aşteptată, preşedintele francez a promis o serie de măsuri care merg în sensul creşterii puterii de cumpărare solicitate de protestatari: creşterea salariului minim cu 100 de euro din 2019, fără ca acest lucru să-i coste vreun euro pe angajatori, nefiscalizarea orelor suplimentare din 2018 şi anularea creşterii de taxe care a fost impusă pensionarilor care câştigă mai puţin de 2.000 de euro pe lună. În plus, el le-a cerut angajatorilor care pot face acest lucru "să plătească o primă de sfârşit de an" care nu va fi fiscalizată.

Pe de altă parte, banca centrală a Franţei a redus la jumătate, de la 0,4% la 0,2%, estimările privind ritmul de creştere înregistrat de Produsul Intern Brut al Franţei în trimestrul patru, ca urmare a impactului manifestaţiilor "Vestelor galbene" asupra majorităţii sectoarelor economiei.