'Si peste cinci ani, vor fi inca 28 de state membre (in UE)', a declarat Schelling intr-un interviu publicat marti in cotidianul german Handelsblatt, citat de Financial Times si AFP, scrie Agerpres.

'Marea Britanie va ramane membru in viitor', a adaugat ministrul austriac, precizand ca 'discutam in prezent toate optiunile: ca britanicii sa ramana in UE si sa nu depuna cererea de iesire din Uniune, dar si un acord de liber schimb dupa modelul elvetian sau norvegian'.

Schelling a evocat de asemenea posibilitatea unui 'Brexit partial', prin care 'doar Anglia sa paraseasca UE, dar Scotia si Irlanda de Nord sa ramana' in blocul comunitar.

Cu cat incertitudinea va dura mai mult, cu atat pagubele vor fi mai mari pentru restul Europei, a avertizat Schelling, prognozand insa ca impactul va fi 'cu mult mai mare' in Marea Britanie.

In interviul pentru Handelsblatt, ministrul Schelling a mai afirmat ca votul pentru Brexit ar trebui sa functioneze ca 'un apel de trezire pentru toata Europa'. Votantii, a atras el atentia, sunt nemultumiti de faptul ca Uniunea Europeana pare sa se concentreze pe subiecte precum 'becuri si aspiratoare'.

Pe viitor, crede Schelling, Comisia Europeana ar trebui sa lucreze mai mult pe teme importante, precum migratia. 'Esecul in problema refugiatilor a afectat grav increderea oamenilor in Europa', considera ministrul austriac, pledand pentru o 'discutie fundamentala' cu privire la rolul viitor al institutiilor europene. 'Din fericire, Marea Britanie nu apartine zonei euro. Un posibil Brexit ar fi fost o catastrofa pentru euro', mai explica el.

Dificultatile prin care trece Uniunea fac improbabila o noua extindere in viitorul previzibil, insa Schelling spera ca 'mai multi oameni vor recunoaste ca Europa nu este doar un vast proiect pentru pace, ci si un vast proiect economic'. 'Doar impreuna ne putem asigura prosperitatea intr-o lume competitiva', mai afirma el.

Hans Joerg Schelling este unul din lideri Partidului Poporului din Austria (OeVP), de centru dreapta, aflat la guvernare intr-o 'mare coalitie' cu social-democratii, insa ambele formatiuni au suferit un recul masiv in ultimul an, pe fondul nemultumirii populatiei fata de criza migrantilor si de slabele performante economice.

Criza de incredere in cele doua mari partide s-a tradus prin eliminarea candidatilor lor in primul tur al alegerilor prezidentiale si ascensiunea reprezentantului Partidului Libertatii (extrema dreapta), Norbert Hofer, care ar putea deveni primul presedinte exponent al acestui curent intr-un stat din UE, dupa repetarea scrutinului prezidential, decisa recent de Curtea Constitutionala austriaca.