Liderul de la Casa Albă întreabă insistent cum poate Germania să fie îngrijorată de influenţa Rusiei în regiune şi, în acelaşi timp, să facă afaceri de anvergură cu Moscova.

La cei 1.200 de kilometri ai săi, Nord Stream 2 este cea mai lungă conductă subacvatică din lume, cu un cost de realizare de opt miliarde de dolari. Împreună cu Nord Stream 1, care este deja construită, proiectul promite să ducă anual - pe sub Marea Baltica - 110 miliarde de metri cubi de gaz rusesc până în Germania - şi de acolo către alte state europene.

Conducta evită rutele din Europa de Est, în condiţiile în care - în prezent - cea mai mare parte a gazului rusesc ajunge în Germania prin ţevi care traversează țări precum Polonia şi Ucraina. Odată cu rutele alternative, aceste state pierd sumele plătite pentru tranzit.

Atika Shubert, CNN Internaţional: "Pe aici va intra gazul în Germania înainte să fie distribuit de-a lungul Europei. După cum vedeți, lucrările sunt în toi. Deja au fost montați peste 300 de km de conductă și prima livrare de gaze este așteptată la sfârșitul lui 2019."

Managerul de şantier este foarte mulţumit că până acum au fost respectate termenele.

Klaus Haussmann, Nordstream Site Manager: "Știm ce avem de făcut și rămânem optimiști. Totul va fi gata la timp, restul depinde de sistemul european de distribuție."

Dar, pe măsură ce conducta se apropie de final, opoziţia Washingtonului este tot mai categorică.

Kurt Volcker, US State Department: "SUA și-au făcut cunoscută opinia că proiectul ar trebui amânat. Nu există rațiuni pentru continuarea lui. Nu sporește diversitatea furnizorilor de gaze pentru Europa, nu sporește diversitatea rutelor de transport ori a mijloacelor de livrare. În schimb, ocolește Ucraina și alte state din estul Europei, amplificând influența geopolitică a Rusiei asupra acestor țări."

Administraţia Trump argumentează ca Nord Stream 2 ignoră agresiunile Rusiei, mai cu seamă invadarea şi anexarea Crimeei. Mai mult, în opinia americanilor, proiectul răsplăteşte Gazprom, deţinut în majoritate de guvernul rus.

În replică, Berlinul şi responsabilii proiectului invoca necesarul de energie în continuă creştere al Europei. Germania este pe cale să renunţe la termocentrale şi energia nucleară, dar nu dispune încă de suficientă energie verde.

Ulrich Lissek, purtător de cuvânt Nordstream: "Trecerea sistemului energetic european de la cărbuni și nuclear la energii regenerabile are nevoie de o tranziție, iar gazul este puntea perfectă, indiferent de unde provine."

Până una alta, proiectul merge înainte cu toate motoarele pornite.