Tara se confrunta cu violentele islamistilor si ale altora, precum si cu penuria de energie care apasa asupra cresterii economice.

Semnele ca un asemenea scenariu ar putea deveni realitate nu lipsesc, scrie AFP, enumerand inundatiile gigantice din ultimii ani si cele 1.200 de decese produse de canicula in aceasta vara, transmite Agerpres.

Incalzirea globala afecteaza si Pakistanul, tara musulmana cu 200 de milioane de locuitori, traversata de trei lanturi muntoase, Hindu Kush, Himalaya si Karakorum, care formeaza cel mai mare rezervor de gheata din lume dupa cel existent la cei doi poli ai planetei.  

Inundatiile au venit dinspre aceste inaltimi din nord, alimentate de fluviul Indus si de afluentii sai folositi pentru irigarea restului tarii, din campiile Punjabului (centru) pana in delta Sindh-ului, aproape de Karachi (sud), megalopolis tentacular cu 20 de milioane de locuitori, unde lipsa de apa se face deja simtita.

Viitorul acestei tari, a carei populatii este de asteptat sa depaseasca 300 de milioane de oameni pana in 2050, conform ONU, se poate baza astfel, in parte, pe acesti ghetari.

Pe pantele stancoase magnifice ale Passu, de la poarta de intrare in China, retragerea ghetii este evidenta. 

Potrivit autoritatilor, temperaturile din nordul Pakistanului au crescut cu 1,9 grade intr-un secol, provocand fenomenul GLOF (glacial lake outburst flood), adica aparitia episodica a unor lacuri glaciare care se formeaza datorita inundatiilor, barajul de gheata al lacului rupandu-se brusc si eliberand fluxuri de apa in cascada, in jos pe panta, si luand totul in calea lor.  

Astazi, treizeci de lacuri glaciare se afla sub observatie in partea de nord a tarii.  

Conform Grupului interguvernamental privind schimbarile climatice, topirea ghetarilor din regiunile montane "ar trebui sa se accelereze in secolul al XXI-lea, ceea ce este de asteptat sa reduca cantitatea disponibila de apa, potentialul hidroenergetic si sa schimbe tendintele anotimpurilor".  

Cu alte cuvinte, in Pakistan, bomba climatica nu ar ameninta doar ghetarii, ci tot restul tarii care se alimenteaza cu apele lor, incepand cu pretiosul granar din Punjab.  

In ciuda populatiei in crestere galopanta, Pakistanul ramane auto-suficient in materie de agricultura, datorita fertilitatii terenurilor din Punjab, scrie AFP.  

Insa agricultorii au suferit in ultimii ani inundatii fara precedent, cum ar fi cele din 2010 (cu 21 de milioane de sinistrati), a caror cauza au fost ploile musonice spectaculoase, dar probabil amplificate si de topirea ghetarilor.  

"Atunci cand exista prea multa apa, aceasta nu este buna pentru orez, iar atunci cand nu este suficienta, este, de asemenea, rau. Acelasi lucru se intampla pentru grau", a explicat Mohsin Amin Chattha, producator de orez si grau de la iesirea din Lahore, capitala Punjabului.  

Fiecare variatie a nivelului apei da dureri de cap agricultorilor, care risca sa-si piarda recoltele in cazul in care seamana prea devreme sau prea tarziu, dar si autoritatilor, care trebuie sa stocheze surplusul de apa in rezervoare mari inainte de a face redistribuirea.  

In restul anului, agricultorii se bazeaza pe apa fluviilor, in primul rand a Indusului, pentru irigarea terenurilor.  

Pentru moment, productia de orez si grau este inca in crestere. In cazul in care ghetarii ar disparea intr-o zi, "am fi total dependenti de muson. Iar acesta variaza deja", a afirmat Ghulam Rasul, seful serviciilor meteorologice din Pakistan.

"Toate acestea au impact asupra securitatii alimentare" a tarii, a adaugat acesta.  

Daca productia de grau ar deveni intr-o zi insuficienta, Pakistanul ar trebui sa-l importe, ceea ce ar face painea de zi cu zi mai scumpa pentru o populatie in cea mai mare parte deja foarte saraca si vulnerabila, scrie AFP.  

Insa megalopolisul Karachi risca potrivit acestui scenariu sa se confrunte, in timp, cu epuizarea resurselor de apa si cu o multiplicare a valurilor de caldura.  

Orasul, care atrage aproape toata apa din fluviul Indus, deja nu mai satisface decat jumatate din cererea de apa a locuitorilor sai (4 miliarde de litri pe zi), printr-o retea de pompare si de distributie eficienta.  

In prezent, IPCC prevede pentru orizontul anului 2050, o scadere a cantitatilor de apa dulce din Asia de Sud, in special din bazinele hidrografice mari, cum este cel al Indusului.

Orasul Karachi va fi nevoit, in acest caz, sa invete sa traiasca cu o populatie mai numeroasa, dar cu mai putina apa.  

Inca si mai rau, schimbarea presiunii atmosferice asteptata in Marea Arabiei ar putea reduce briza care tempereaza caldura din portul Karachi.

In iunie anul trecut, un val de caldura a lovit Karachi, provocand decesul a peste 1200 de persoane, mai ales in cartierele sarace, adevarate capcane termice din beton masiv, lipsite de umbra si de retele de apa.