Totodată, economia Uniunii Europene (UE) va scădea cu 7,4% în 2020, dar va creşte cu aproximativ 6% în 2021, conform potrivit previziunilor economice de primăvară, publicate miercuri de Comisia Europeană (CE).

Executivul comunitar subliniază că previziunile sale în materie de creştere pentru UE şi zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale faţă de previziunile economice din toamna anului 2019.

Comisia subliniază că şocul resimţit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producţiei în 2020, cât şi capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o ţară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluţia pandemiei în ţara respectivă, ci şi de structura economiei şi de capacitatea de reacţie prin politici des stabilizare.

"În această etapă, nu putem decât să măsurăm cu aproximaţie amploarea şi gravitatea şocului provocat de coronavirus asupra economiilor noastre. Consecinţele imediate vor fi mult mai grave pentru economia mondială decât cele ale crizei financiare, însă amploarea impactului va depinde de evoluţia pandemiei, de capacitatea noastră de a relansa activitatea economică în condiţii de siguranţă şi de a ne reveni ulterior. Asistăm la un şoc simetric: toate statele membre ale UE sunt afectate şi se preconizează că toate vor cunoaşte o recesiune în acest an", a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis.

La rândul său, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, a susţinut că Europa se confruntă cu un şoc economic fără precedent de la Marea Depresiune încoace. "Atât amploarea recesiunii, cât şi capacitatea de redresare vor fi inegale, condiţionate de rapiditatea cu care pot fi ridicate măsurile de izolare, de importanţa unor servicii precum turismul în fiecare economie şi de resursele financiare ale fiecărei ţări. Aceste diferenţe constituie o ameninţare pentru piaţa unică şi pentru zona euro, însă ele pot fi atenuate prin acţiuni comune şi decisive la nivel european", a spus Paolo Gentiloni.

Potrivit Comisiei Europene, pandemia de coronavirus a afectat grav cheltuielile de consum, producţia industrială, investiţiile, comerţul, fluxurile de capital şi lanţurile de aprovizionare. Relaxarea progresivă a măsurilor de izolare care se anunţă ar trebui să pregătească terenul pentru redresare. Cu toate acestea, nu se aşteaptă o recuperare în urma pierderilor suferite anul acesta de economia UE înainte de sfârşitul anului 2021. Investiţiile vor rămâne modeste, iar piaţa forţei de muncă nu se va redresa în totalitate.

Se preconizează că şomajul se va accentua, deşi măsurile adoptate ar trebui să limiteze creşterea acestuia. Cu toate că sistemele de şomaj parţial, subvenţiile salariale şi sprijinul acordat întreprinderilor ar trebui să contribuie la limitarea pierderilor de locuri de muncă, pandemia de coronavirus va avea consecinţe grave asupra pieţei forţei de muncă. În zona euro, se preconizează că rata şomajului va creşte de la 7,5% în 2019 la 9,6% în 2020. În UE, se estimează că rata şomajului va creşte de la 6,7% în 2019 la 9% în 2020 şi apoi va scădea la aproximativ 8% în 2021.

De asemenea, în acest an, se estimează că preţurile de consum vor scădea semnificativ pe fondul reducerii cererii şi al scăderii puternice a preţului petrolului, care, împreună, ar trebui să compenseze din plin creşterile izolate ale preţurilor determinate de perturbările aprovizionării în contextul pandemiei. În zona euro, inflaţia, măsurată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), este în prezent estimată la 0,2% în 2020 şi la 1,1% în 2021. În UE, inflaţia se va situa, conform previziunilor, la 0,6% în 2020 şi la 1,3% în 2021.

Comisia Europeană se aşteaptă ca măsurile decisive, adoptate de statele membre pentru limitarea pagubelor economice provocate de pandemie, să determine creşterea deficitelor şi a datoriei publice. Se preconizează că deficitul public agregat al zonei euro şi al UE va creşte de la doar 0,6 % din PIB în 2019 la aproximativ 8,4% în 2020, după care va scădea din nou la aproximativ 3,4% în 2021.

Ponderea datoriei publice în PIB va creşte la rândul său. În zona euro, se estimează că va urca de la 86% în 2019 la 102,7% în 2020 şi apoi va scădea la 98,7% în 2021. În UE, se preconizează că rata datoriei va creşte de la 79,4% în 2019 la circa 95% în acest an, după care va scădea la 92% anul viitor.

Cu toate acestea, previziunile de primăvară sunt marcate de un grad de incertitudine mai mare decât de obicei. Ele se bazează pe un set de ipoteze cu privire la evoluţia pandemiei de coronavirus şi la măsurile de izolare aferente. Scenariul de referinţă porneşte de la premisa că, începând din luna mai, aceste măsuri vor fi treptat relaxate. Însă o pandemie mai severă şi mai îndelungată decât se preconizează în prezent ar putea duce la o scădere a PIB-ului mult mai mare decât cea estimată în scenariul de referinţă pe care se bazează actualele previziuni.