Pe de alta parte, documentul precizeaza ca legislatia din Romania nu este pe deplin compatibila cu Tratatul si, in plus, Romania nu indeplineste criteriul referitor la cursul de schimb.

"In ceea ce priveste independenta Bancii Nationale a Romaniei, interzicerea finantarii monetare si integrarea BNR in Sistemul European al Bancilor Centrale la momentul adoptarii euro, legislatia din Romania, in special legea de functionare a BNR, nu este pe deplin compatibila cu articolul 131 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene", se arata in raportul Comisiei.

Documentul subliniaza ca Legea de functionare a BNR nu a fost modificata dupa Raportul de convergenta pe 2014 si in consecinta, comentariile incluse in Raportul pe convergenta din 2014 sunt repetate in mare si in evaluarea din acest an.

In ceea ce priveste criteriul referitor la stabilitatea cursului de schimb, pe care nu il indeplineste niciuna din cele sapte state cuprinse in Raportul de convergenta pe 2016, documentul subliniaza ca leul romanesc nu participa la Mecanismul European al Ratelor de Schimb (European Exchange Rate Mechanism -ERM-).

Incepand din 1991, Romania a operat, de jure, un regim de flotare controlata a cursului de schimb al leului, dar de facto regimul s-a indreptat treptat de la unul de control puternic spre unul mai flexibil. In 2005, Romania a trecut la un regim de tintire directa a inflatiei, combinat cu un regim de curs de schimb flotant. Cu toate acestea, BNR a subliniat ca interventiile valutare raman disponibile ca un instrument de politica monetara.

"Cursul de schimb al leului in raport cu euro a inregistrat fluctuatii relativ limitate intre primavara lui 2014 si inceputul lui 2016, comparativ cu alte monede din regiune care opereaza un regim de flotare controlata a cursului de schimb. Volatilitatea scazuta pe termen scurt a leului reflecta efectele pozitive ale asistentei financiare internationale acordata de UE si FMI Romaniei pana la finele lui 2015, conditiile favorabile de pe pietele globale si operatiunile BNR de pe pietele interbancara si valutara", se arata in documentul Comisiei.

Raportul de convergenta pe 2016 analizeaza si alti factori, incluzand balanta de plati, integrarea pietelor financiare, care ofera o imagine a capacitatii statelor membre de a se integra fara dificultati in zona euro. In cazul Romaniei, potrivit prognozelor de primavara ale Comisiei Europene, balanta externa ar urma sa fie echilibrata in 2016 si sa se adanceasca pana la minus 0,7% din PIB in 2017.

Pozitia externa a Romaniei a beneficiat de pe urma cresterii gradului de absorbtie fondurilor comunitare pana in 2015. Se asteapta insa ca aceasta sa se deterioreze in 2016 ca urmare a scaderii gradului de absorbtie a fondurilor comunitare ca urmare a incheierii perioadei de programare 2007-2013 in timp ce implementarea programelor pentru perioada 2014-2020 abia a inceput.

Referitor la sectorul financiar din Romania, potrivit Raportului de convergenta acesta este puternic integrat in sectorul financiar din UE, in special gratie prezentei puternice a bancilor straine in Romania. Concentrarea in sectorul bancar, masurata prin cota de piata a primelor cinci mari banci care este de 54%, ramane peste media din zona euro.

Sectorul bancar din Romania a ramas rezistent si bine capitalizat cu un nivel de adecvare a capitalului la nivel de sector de 17,1% in trimestrul al treilea din 2015, peste media din zone euro. "Cu toate acestea, recentele initiative legislative, inclusiv recenta Lege a darii in plata, da nastere la ingrijorari cu privire la impactul lor potential asupra stabilitatii financiare si a economiei", se arata in document.

Raportul de convergenta este un document bianual care examineaza daca statele membre indeplinesc conditiile pentru adoptarea monedei unice.

Raportul pe 2016 examineaza progresele realizate de cele sapte state care beneficiaza de o derogare (Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia) si ajunge la concluzia ca niciunul din aceste state nu indeplineste la acest moment toate conditiile pentru adoptarea monedei euro.

Tinta intiala a Romaniei de adoptare a monedei euro a fost 2018, termen prelungit ulterior pana in 2019. Din cauza crizei economice si a instabilitatii din zona euro, intrarea Romaniei in euro-zona a fost lasata in planul doi.

Ministrul Finantelor, Anca Dragu, a anuntat, in aprilie, ca pana in primavara anului viitor va fi stabilit un calendar de masuri care sa vizeze trecerea la moneda euro.

Guvernul a adoptat in aprilie programul de convergenta pentru perioada 2016-2018 care, potrivit ministrului Finantelor, "are la baza strategia fiscal-bugetara si cadrul macroeconomic actualizat pentru perioada 2016-2018".

"Estimam un deficit bugetar in termeni ESA de 2,95% din PIB si un deficit in termeni ESA de circa 2,9% din PIB pentru anul urmator. Se asteapta o abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu in anii 2016 si 2017, in principal ca urmare a reducerii de impozite si taxe aprobate prin noul Cod fiscal si prin majorarile unor drepturi de asistenta sociala, decise in anul 2015", a spus ministrul.

Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, declara, recent, ca anul 2019 a devenit o tinta nefezabila pentru aderarea Romaniei la zona euro, din cauza faptului ca anuntarea obiectivului nu a fost urmata de o foaie de parcurs clara, iar discutiile legate de o legislatie care poate duce la derapaje bugetare ne indeparteaza si mai mult de un asemenea obiectiv.

Oficialul BNR este de parere ca Romania trebuie sa isi asume ca viitorul sau bun este in zona euro, pentru ca ramanerea in afara ei nu scuteste tara de implementarea reformelor structurale, ci acestea ar trebui sa fie chiar mai dure intr-o astfel de perspectiva. In schimb, el a subliniat ca intrarea in zona euro a unei economii necompetitive este neserioasa, trecand peste faptul ca o asemenea abordare nu ar fi acceptata de membrii euro-zonei.