De mai bine de o saptamana, Ciprul este cobaiul pe care liderii europeni incearca metode nemaiaplicate pana acum intr-o tara a zonei euro care se confrunta cu probleme financiare. Daca planul initial fusese impozitarea tuturor depozitelor din banci, indiferent de marime, decizia finala a fost doar taxarea cu 30% a celor care depasesc 100.000 de euro, tina fiind bogatasii britanici si rusi care isi tin banii in paradisul fiscal care a fost pana nu demult Ciprul.

Ulterior, seful bancii centrale a Ciprului, Panicos Demetriades, a declarat ca deponentii Bank of Cyprus ar putea pierde pana la 40% din depozite, scrie Wall Street Journal, in timp ce deponentii Cyprus Popular Bank (Laiki) ar putea pierde 80% din sumele pe care le au in conturi, urmand ca sumele sa fie recuperate abia peste cativa ani sau cel mai probabil deloc.

Planul de salvare propus de liderii europeni pentru Cipru are toate sansele sa se aplice si la alte tari din regiune, seful ministrilor de Finante din zona euro Jeroen Dijsselbloem sustinand ca, in acest fel, Europa ar putea imbratisa o noua abordare a problemei bancilor aflate in dificultate: recapitalizare din surse proprii sau inchidere, pe modelul bancii cipriote Laiki.

Cine nu se autosalveaza, dispare

"As descrie ceea ce am facut azi noapte (duminica noapte, cand liderii UE au stabilit conditiile planului de ajutor pentru Cipru, n.red.) drept impingerea riscului in retragere. Daca exista risc intr-o banca, prima noastra intrebare ar trebui sa fie «Ok, ce aveti de gand sa faceti in legatura cu asta, voi, cei din banca? Ce puteti face pentru a va recapitaliza institutia?». Daca banca nu poate realiza recapitalizarea, atunci vom discuta cu actionarii si creditorii, le vom cere sa contribuie la recapitalizarea bancii, si, daca va fi necesar, ne vom adresa detinatorilor de depozite negarantate", a declarat Djisselbloem la Bruxelles, potrivit Reuters.

Cu alte cuvinte, liderul Eurogroup sustine ca institutiile financiare cu probleme ar trebui incurajate sa-si rezolve singure problemele, fara recapitalizari din afara, chiar daca acest lucru ar insemna inclusiv impozitarea depozitelor mai mici de 100.000 de euro, care sunt garantate de BCE.

Astfel, Europa pare ca a gasit o noua metoda de solutionare a crizelor bancare, renuntand la modelul devenit obisnuit in ultimii ani de a salva bancile cu bani de la stat.

Daca va fi acceptat de tarile din zona euro, "modelul" lui Dijsselbloem ar putea inlocui planul anticriza convenit cu noua luni in urma de liderii europeni, in baza caruia bancile aveau sa fie recapitalizare direct de la Mecanismul European de Stabilitate, fondul de bailout al zonei euro, cu 700 miliarde euro la dispozitie de la jumatatea anului viitor. Recapitalizarile direct ar fi urmat sa aiba loc numai dupa ce Banca Centrala Europeana va fi preluat atributiile de supraveghetor bancar unic in zona euro si in statele UE non-euro care opteaza pentru acest sistem.

Dupa acordul cu Cipru, Dijsselbloem crede ca Mecanismul de Stabilitate nu ar trebui sa fie utilizat pentru recapitalizarea bancilor.

CE: Depozitele bancare mari din UE ar putea fi implicate in recapitalizarea bancilor

Depozitele bancare mari din UE, neacoperite de garantia de pana la 100.000 de euro prevazuta de lege, ar putea fi implicate pe viitor in recapitalizarea bancilor aflate in dificultate, potrivit unui proiect legislativ pregatit de Comisia Europeana.

"In propunerea Comisiei, aflata in discutie, nu este exclus ca depozitele mai mari de 100.000 euro sa fie instrumente eligibile pentru proceduri de bail-in (recapitalizarea unei banci aflate in dificultate fara mobilizarea de fonduri publice sau garantii guvernamentale - n.r.). Este o posibilitate", a declarat marti la Bruxelles purtatorul de cuvant al Comisiei Europene Chantal Hughes, citat de The Guardian.

Ea a subliniat ca micile economii, cele constituite in depozite de sub 100.000 euro, vor fi in continuare garantate.

"Niciodata nu va fi posibil sa fie implicati in proceduri de bail-in cei cu depozite mai mici de 100.000 euro, acum sau in viitor", a afirmat oficialul CE.

Circa 3,2 mld. euro din banii depusi in Cyprus Popular Bank (Laiki) dispar fara urma

Potrivit estimarilor autoritatilor, victimele masurilor apliate in Cipru sunt circa 19.000 de deponenti de la Bank of Cyprus, care detin impreuna depozite negarantate de 8,1 miliarde de euro. Depozitele negarantate, de circa 3,2 miliarde de euro, de la Cyprus Popular Bank vor pierde cea mai mare parte a fondurilor.

"In mod realist, se va recupera foarte putin. Suma restutita ar putea fi 20%. Cu siguranta, pentru deponentii cu peste 100.000 de euro ar putea fi o pierdere foarte mare", a spus ministrul de Finante.

Restructurarea celor mai mari doua banci ale tarii va conduce probabil la disparitia a mii de locuri de munca si pierderi consistente pentru deponentii cu sume mari in bancile locale.

Bancile cipriote sunt inchise de pe 15 martie si urmeaza sa reia activitatea joi. Autoritatile financiare fac eforturi "supraomenesti" pentru a respecta termenul limita de a deschide bancile joi, a spus Demetriades.

Ca urmare a temerilor ca deschiderea bancilor va duce la retrageri masive de fonduri, guvernul pregateste instituirea de masuri de control al capitalului, pentru prima data intr-o tara din zona euro. Ministrul de Finante a promis ca masurile de control al capitalului, care vor include de la blocarea tranzactiilor electronice la controlul pentru bani in aeroporturi, vor fi in vigoare doar o scurta perioada.