Ultimele sondaje din Grecia plaseaza principalele partide pozitionate pro si contra masurilor de austeritate convenite cu UE si FMI, Noua Democratie respectiv Syriza, aproape la egalitate.

Guvernul de la Atena "mai are cateva saptamani" inainte de a termina banii, astfel ca urmatoarea perioada este de decisiva pentru viitorul tarii, a declarat fostul premier elen George Papandreou intr-un interviu pentru Bloomberg Television.

Criza datoriilor de stat, aflata in cel de-al treilea an, a depasit un nou prag critic dupa ce Spania a renuntat la incercarile unilaterale de a-si stabiliza sectorul bancar si a devenit cea de-a patra tara din zona euro care apeleaza la finantare externa.

Ministrii Finantelor din zona euro au stabilit sambata in linii mari planul de salvare a bancilor spaniole, gandit ca linie de aparare in eventualitatea in care votul de duminica din Grecia va declansa o noua furtuna in piete.

"Ne apropiem de momentul adevarului in zona euro. Dupa mai mult de doi ani de nesiguranta, instabilitate si crestere slaba, deciziile din urmatoarele luni ar putea determina, din punct de vedere economic, viitorul intregului continent european pentru urmatorul deceniu", scrie ministrul britanic al Finantelor, George Osborne, intr-un editorial publicat duminica de Sunday Telegraph, preluat de Bloomberg.

Ultimele sondaje din Grecia arata ca Noua Democratie, cel mai mare partid "pro-bailout", conduce la intentia de vot cu 22,7%, urmat de formatiunea de stanga Syriza, principala forta care respinge masurile de austeritate, cu 22%. Sondajul dateaza din 1 iunie, ultima zi cand media elena poate prezenta astfel de studii inaintea alegerilor generale.

Scrutinul din 6 mai nu a rezultat in formarea unei coalitii de guvernare, iar formatiunile care se opun masurilor de austeritate au marcat atunci castiguri rasunatoare fata de scorurile slabe pe care le reuseau inaintea crizei.

Liderul Syrica, Alexis Tsipras, a promis ca va mentine Grecia in zona euro, dar va respinge conditiile stabilite in acordul de finantare externa pentru a pune capat greutatilor generate de austeritate in randul populatiei.

Presedintele Noua Democratie, Antonis Samaras, a descris concursul electoral drept o decizie de a ramane sau a parasi zona euro. Samaras a avertizat ca iesirea din blocul monetar ar declansa hiperinflatie, retrageri masive de depozite din banci si saracie la scara larga.

Formarea zonei euro la sfarsitul anilor '90 a marcat sfarsitul tranzitiei Europei dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial si a fost considerata ireversibila de catre fondatori. Tatatele UE nu cuprind nicio prevedere legata de retragerea unui stat din zona euro, iar departamentul juridic al Bancii Centrale Europene (BCE) a transmis in 2009 ca iesirea unei tari "ar fi atat de dificila, din punct de vedere conceptual, legal si practic, incat probabilitatea unui astfel de incident este apropiata de zero".

"Am ajuns in punctul in care trebuie sa luam decizia. Daca nu, consider ca avem o fereastra de timp restransa, poate urmatoarele cateva luni - daca om avea si atat - inainte de a asista la secesiunea Europei. Deci este o perioada decisiva", a mai spus Papandreou.

Pe 18-19 iunie, in timp ce autoritatile elene vor numara voturi, liderii G20, forumul celor mai mari economii ale lumii, vor purta discutii privind criza din zona euro la summit-ul de la Los Cabos, Mexic. Reuniunea din Mexic face parte dintr-o serie de intalniri pregatitoare pentru summit-ul UE de la sfarsitul acestei luni de la Bruxelles, unde liderii europeni vor sa prezinte un "master plan" pentru supravietuirea zonei euro.