"Ar fi foarte important ca Germania sa-si multiplice investitiile publice, sa-si stimuleze cererea si sa reduca excedentele comerciale excesive, care le fac rau vecinilor sai europeni. in vederea atingerii acestui obiectiv, o schimbare a politicii salariale este indispensabila din punctul de vedere al Comisiei", a declarat ungurul, insarcinat cu locurile de munca si Afacerile Sociale la Bruxelles, intr-un interviu acordat publicatiei germane Die Welt care urmeaza sa fie publicat duminica, potrivit Mediafax.

"Cresterea salariilor a ramas in urma fata de evolutia productivitatii" in ultimii peste zece, in Germania, a criticat comisarul european in paginile ziarului conservator. "Ar fi preferabil ca salariile sa creasca odata cu productivitatea", a subliniat el.

Dezbaterea pe tema unei cresteri a salariilor a reaparut recent in Germania. Presedintele Bundesbank Jens Weidmann a apreciat ca salariile au o marja de crestere de 3% in aceasta tara in care, in unele locuri "ne aflam aproape intr-o situatie de ocupare completa a locurilor de munca".

Germania a aplicat o politica de scadere a salariilor timp de mai multi ani, un factor determinant in competitivitatea companiilor sale.

Intr-o zona euro care se afla in continuare intr-un marasm economic, unor europeni le-a venit ideea ca o mica stimulare a salariilor germane ar fi benfica tuturor, corectand astfel diferenta de competitivitate si stimuland totodata puterea de cumparare a gospodariilor din cea mai mare piata a zonei.

Franta este obisnuita unor indemnuri in acest sens, ultimul fiind lansat de catre presedintele François Hollande. Aceasta retorica are sustinatori si in Germania, mai ales in randul social-democratilor, care sunt initiatorii legii cu privire la acordarea salariului minim ce urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2015.

Insa incetinirea inregistrata de catre economia germana in trimestrul al doilea domoleste aceste pretentii privind acordarea unor cresteri salariale. Cresterea economica a tarii a inregistrat un recul de 0,2% in perioada aprilie-iunie.

In luna iulie, camera inferioara a Parlamentului Germaniei, Bundestag, a aprobat introducerea primului salariu minim din istoria tarii, de 8,5 euro pe ora, nivel mai ridicat decat in Statele Unite si Marea Britanie si de trei ori mai mare ca salariul mediu din Romania.

Stabilirea nivelului minim de salarizare din Germania a revenit pana acum sindicatelor si patronatelor, statul german fiind in prezent unul dintre cele sapte state din Uniunea Europeana unde nu exista un salariu minim la nivel national.

Salariul minim a facut obiectul multor controverse in Germania, liderii de afaceri avertizand ca efectul va fi un numar mai mic de locuri de munca sau transferarea activitatilor de productie in alte tari, unde costul fortei de munca este mai scazut. Criticii masurii au mai avertizat ca introducerea salariului minim va face Germania mai putin competitiva.

Noile reglementari intra in vigoare la 1 ianuarie 2015, iar salariul minim va fi revizuit anual, incepand din 1 ianuarie 2018. Legea necesita si acordul camerei superioare a Parlamentului, Bundesrat.

Si alte tari europene au modificat politica in domeniul salariului minim, precum Marea Britanie, care a anuntat in martie o majorare a acestuia cu 19 pence, la 6,5 lire sterline pe ora.

In luna mai, elvetienii au respins prin referendum o propunere de introducere a celui mai ridicat salariu minim la nivel mondial. Potrivit proiectului, angajatorii ar fi urmat sa plateasca un salariu minim de 22 de franci elvetieni pe ora (echivalent cu 25 de dolari, 15 lire sterline, respectiv 18 euro).