În același timp, datoria publică va scădea sub 60% din PIB, fiind pentru prima dată din 2002 când este sub plafonul stabilit de UE prin Tratatul de la Maastricht, transmite publicaţia Handelsblatt, preluată de Agerpres.

Datele scot în evidenţă soliditatea celei mai mari economii europene şi nivelul scăzut al şomajului.

În 2017, Germania a raportat un excedent bugetar de 1,1% din PIB. Acest nivel ar urma să ajungă la 1,75% din PIB anul acesta şi să se reducă gradual la 1% din PIB în 2019 şi la 0,5% din PIB până în 2022, din cauza încetinirii economiei, a majorării cheltuielilor guvernamentale şi a creşterii investiţiilor.

"Îndeplinim reglementările UE şi vom îndeplini şi în viitor cerinţele privind deficitul şi datoria", a afirmat Olaf Scholz.

Acesta s-a angajat recent să menţină un buget echilibrat până în 2022, în pofida majorării cheltuielilor cu asistenţa socială. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Guvernul de la Berlin a redus cu 9% investiţiile, de la un nivel previzionat în acest an de 37 de miliarde de euro la 33,5 miliarde de euro în 2022.

Creşterea economică face ca Executivul de la Berlin să înregistreze excedent bugetar, care-i permite să majoreze cheltuielile publice fără a face noi împrumuturi.

Germania a încheiat anul 2017 cu cel mai mare excedent bugetar înregistrat de la reunificarea ţării în 1990, graţie unui şomaj care a atins un minim istoric, a majorării veniturilor din taxe şi dobânzilor reduse.

Anul trecut, Guvernul german, cele 16 landuri, precum şi bugetul asigurărilor sociale, au înregistrat un surplus de 36,6 miliarde de euro, o sumă echivalentă cu 1,1% din PIB, a informat recent Oficiul federal de statistică (Destatis).

Este al patrulea an consecutiv în care Germania înregistrează un excedent bugetar, prima economie europeană neavând probleme în a respecta regula de deficit din Tratatul de la Maastricht, care stipulează că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depăşească 3% din PIB.

Potrivit datelor oficiale, și salariile reale în Germania au crescut în trimestrul doi, în pofida celei mai ridicate rate a inflaţiei din ultimii cinci ani. Salariile nominale au crescut cu 2,5% în perioada aprilie-iunie 2018, în timp ce rata anuală a inflaţiei a urcat la 2%, astfel încât salariile reale au crescut cu 0,5%.

Un studiu publicat luna aceasta de Institutul german de Studii Economice şi Sociale (WSI), care face parte din Fundaţia Hans-Bockler, arată că salariile corelate în funcţie de evoluţia inflaţiei vor creşte cu 1,5% în acest an în Germania, adică mult mai repede decât în Franţa şi decât media europeană.

Potrivit acestui studiu, creşterea salariilor reale din Germania ar urma să se accelereze în acest an, după un avans de 0,9% în 2017, şi va depăşi cu aproape un punct procentual creşterea de doar 0,6% aşteptată în Franţa şi avansul de 1% pentru ansamblul Uniunii Europene.

Salariaţii germani sunt într-o poziţie de forţă care le permite să solicite majorări salariale semnificative, având în vedere că economia germană cunoaşte al nouălea an de creştere consecutivă. În consecinţă, în luna februarie, puternicul sindicat IG Metall a obţinut o majorare salarială de 4,3% de care vor beneficia cei aproximativ 3,9 milioane de salariaţi din sectorul metalurgiei, sector care în Germania cuprinde grupurile Daimler, Siemens, Bosch, precum şi numeroase IMM-uri exportatoare.