Prin aceste achiziţii, Serbia urmează exemplul Ungariei şi Poloniei, ţări care şi-au majorat rezervele de aur în 2018 pentru a crea un zid de protecţie împotriva crizei.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei, Jorgovanka Tabakovic, a precizat că în urma achiziţiilor făcute în perioada 9-11 octombrie, ponderea aurului în rezervele totale a urcat la 10%, potrivit Agerpres.

"Am finalizat achiziţiile de aur şi Serbia este mai sigură astăzi cu 30,4 tone de aur în valoare de aproximativ 1,3 miliarde euro. Pentru moment nu avem intenţia de a face noi achiziţii", a declarat joi Jorgovanka Tabakovic. Aceasta a precizat că banca centrală a plătit 395 milioane de euro pentru cele nouă tone de aur, sau 1.503 dolari pentru o uncie.

Citește și: China a cumpărat în câteva luni aur cât întreaga rezervă a României. De ce se “înarmează” băncile centrale cu sute de tone de metal prețios

Declaraţiile guvernatorului vin după ce Banca Naţională a Serbiei şi-a revizuit în sus prognozele de creştere economică pentru 2019, de la 3,5% până la 3,6%, ca urmare a îmbunătăţirii cererii interne care a contracarat tendinţa de încetinire înregistrată în majoritatea statelor din Uniunea Europeană.

Deşi unii economişti au speculat că banca centrală a Serbiei ar putea modifica parametrii pe baza cărora urmăreşte şi controlează oferta de bani, Jorgovanka Tabakovic a spus că Banca Naţională a Serbiei nu îşi va modifica ţinta de inflaţie, care va rămâne la 3% plus/minus 1,5 puncte procentuale până în luna decembrie 2021.

Băncile centrale achiziționează tot mai mult aur

Acumularea de aur de către băncile centrale a devenit un fenomen important pe piaţa mondială a aurului. Autorităţile au decis să îşi extindă rezervele de aur pe fondul încetinirii creşterii economice şi a schimburilor comerciale precum şi a agravării tensiunilor geopolitice. Potrivit analiștilor, în prezent achiziţiile oficiale de aur reprezintă aproximativ 10% din consumul mondial.

În decurs de un deceniu, Rusia şi-a majorat de patru ori rezervele de aur, iar 2018 a fost cel mai ambiţios an de până acum. Și ritmul nu pare să încetinească. Datele publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că în luna februarie 2019 rezervele sale de aur au crescut cu un milion de uncii (28,349 tone), cea mai mare cantitate adăugată după luna noiembrie. Rusia, al treilea producător global de aur, şi-a majorat producţia în 2017 cu 6%, iar pentru 2018 este estimat un avans de 3%.

În ultimii ani, cele mai mari achiziții de aur au fost făcute de Rusia, Turcia și Kazakhstan. Și în prezent cumpără cantități mari de aur, însă și țări precum India, Polonia și Ungaria au început să facă achiziții agresive de aur în ultimele luni.

SUA au în continuare cea mai mare rezervă mondială de aur, cu aproximativ 8.133 de tone de metal prețios.

De ce ține Isărescu rezerva României aproape de 100 de tone

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în repetate rânduri, că nu majorează rezerva de aur a României pentru că este superstițios, susținând că de câte ori s-a depășit nivelul de 100 de tone "România a pățit ceva".

"Eu am o învățătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone România a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", declara Mugur Isărescu, în urmă cu câțiva ani.

România are o rezervă de aur de aproximativ 104 tone, pe care o păstrează în mare parte la Banca Angliei.

În aprilie, deputații au adoptat un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae, care obligă BNR să repatrieze rezerva de aur.