"Nimeni nu poate umili poporul elen in timpul crizei si ma adresez in special doamnei Lagarde care, prin exprimarea sa, a insultat grecii. Ii cer sa revizuiasca, sa regandeasca ce a vrut sa spuna", a afirmat Venizelos la un post elen de televiziune, scrie Mediafax.

Partidul socialist PASOK condus de Venizelos a pus in practica programul de austeritate impus de FMI, UE si BCE, in schimbul sprijinului financiar international.

Intr-un interviu acordat publicatiei The Guardian, Lagarde a afirmat ca grecii "ar trebui sa se ajute unii pe altii, prin plata taxelor", facand aluzie la evaziunea fiscala de amploare din Grecia.

Sambata seara, in urma reactiilor provocate de afirmatiile sale, care au atras peste 7.500 de comentarii pe pagina sa de Facebook, Lagarde a publicat un mesaj de conciliere la adresa Greciei.

"Am multa compasiune fata de greci si problemele pe care le au. Acesta este motivul pentru care FMI sustine Grecia in efortul de a depasi criza in curs", a scris sefa FMI, adaugand ca o parte importanta a acestui efort este ca toata lumea sa suporte echitabil acest efort, in special cei privilegiati si mai ales prin plata impozitelor.

Lagarde nu este, insa, singura care a reactionat dur la lipsa de decizie din Grecia, unde fortele politice nu aur eusit sa formeze o majoritate dupa alegeri, riscand sa duca tara afara din zona euro.

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich a declarat publicatiei Leipziger Volkszeitung ca Germania, cea mai mare economie a Europei si cel mai mare contributor la eforturile de salvare, este gata sa sprijine Grecia sa se ajute singura, dar se asteapta ca autoritatile elene sa isi respecte obligatiile.

"Nu vrem sa turnam bani intr-un sac fara fund. Oricine vrea sa primeasca ajutor si solidaritate din partea noastra trebuie sa accepte ca asteptam din partea unei tari un anumit grad de seriozitate si de chibzuinta", a spus oficialul german.

Politica de austeritate aplicata in Grecia la presiunea creditorilor internationali, intre care si FMI, a fost respinsa masiv de greci la alegerile parlamentare de pe pe 6 mai, prin sustinerea unor partide anti-reforme.

Partidul PASOK, care a acceptat masurile de austeritate pentru evitarea falimentului tarii, a platit cel mai greu pret, plasandu-se pe locul al treilea, in urma conservatorilor Noua Democratie si a partidului de extrema stanga Syriza, care respinge austeritate.

Incapacitatea de formare a unui guvern a dus la organizarea unui nou scrutin, pe 17 iunie, iar PASOK se mentine in sondaje pe locul al treilea.