Iranul a respins până în ultimul moment oferta preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a negocia un nou acord nuclear, iar Uniunea Europeană a anunţat că va aplica prevederi legale pentru protejarea companiilor europene de efectele previzibile.

Primul set de sancţiuni vizează sistemul financiar iranian, detaliază DPA, preluată de Agerpres. Sunt interzise achiziţiile de dolari de către guvernul de la Teheran şi vânzarea de titluri de stat iraniene. Peste încă trei luni se vor activa şi măsuri împotriva băncii centrale a Iranului.

Vor fi afectate şi industria auto şi exporturile de covoare şi mărfuri alimentare din Iran, precum şi importurile de grafit, aluminiu, oţel, cărbune şi unele aplicaţii software. De asemenea, Iranului i se interzice achiziţionarea anumitor avioane.

Președintele SUA a avertizat, într-o postare pe Twitter, că cine face comerț cu Iranul, după instituirea sancțiunilor, nu va face afaceri cu Statele Unite.

“Sancțiunile împotriva Iranului au intrat în vigoare oficial. Sunt cele mai dure sancțiuni impuse vreodată, iar în noiembrie vor ajunge la un alt nivel. Oricine face afaceri cu Iranul NU va face afaceri cu Statele Unite. Vreau pace în lume, nu altceva!”, a scris Trump pe Twitter.
Citește și: Cum își protejează UE companiile care fac afaceri în Iran

În noiembrie vor fi reintroduse şi sancţiunile împotriva sectorului energetic, iar SUA încearcă să convingă alte ţări să îşi reducă importurile de ţiţei iranian.

Sancţiunile au fost impuse în 2015 de preşedintele american Barack Obama, înainte de a se ajunge la acordul nuclear cu Iranul, care a acceptat să îşi sisteze programul de înarmare nucleară, în schimbul suspendării restricţiilor internaţionale. După ce a preluat preşedinţia, Trump a retras Statele Unite din acord, care este însă susţinut în continuare de Franţa, Germania şi Marea Britanie, ţările europene care au semnat înţelegerea.

Luni, Trump a reafirmat că Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune (JCPOA, denumirea oficială a acordului) este "o înţelegere oribilă, unilaterală, care nu a reuşit să atingă obiectivul fundamentale de a bloca toate căile către o bombă nucleară iraniană", reaminteşte DPA. Washingtonul insistă că nu doreşte răsturnarea regimului de la Teheran, ci doar schimbarea atitudinii acestuia, arată DPA.

''În timp ce menţinem presiunea economică maximă asupra regimului iranian, eu rămân deschis unui acord mai global care să se refere la ansamblul activităţilor sale nefaste, inclusiv programul său balistic şi sprijinul său faţă de terorism'', a indicat preşedintele american într-un comunicat citat de AFP.

UE şi-a menţinut dezaprobarea faţă de decizia Statelor Unite. "Regretăm profund reintroducerea de sancţiuni de către SUA, ca urmare a retragerii acesteia din urmă din JCPOA", au declarat luni miniştrii de externe francez, german şi britanic, într-o declaraţie comună, alături de şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini.

Măsurile americane au implicaţii şi asupra companiilor europene. Acestea riscă să fie sancţionate la rândul lor dacă nu încetează afacerile cu Iranul, iar unele produse, cum sunt avioanele fabricate în Europa, au şi componente produse în SUA, pentru care este nevoie de licenţe americane, menţionează AFP.

Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, a respins luni apelul Statelor Unite la un nou dialog, ca unică modalitate de evitare a sancţiunilor. Într-un discurs televizat preluat de Reuters, liderul de la Teheran a afirmat că nu sunt posibile negocieri câtă vreme Washingtonul nu mai recunoaşte înţelegerea din 2015.

"Suntem întotdeauna favorabili diplomaţiei şi discuţiilor (...) dar pentru discuţii este nevoie de onestitate. (...) Apelul lui Trump la un dialog direct este numai pentru uzul intern al Americii înainte de alegeri (...) şi pentru a crea haos în Iran", a spus el. "Va exista o presiune din cauza sancţiunilor, dar vom trece peste asta prin unitate", a susţinut Rouhani.