Bail-in, termenul care-i tulbura si mai mult pe greci

In acest timp, un membru in consiliul de administratie al Bancii Centrale a Germaniei vine cu o propunere care-i tulbura si mai mult pe grecii frustati de restrictiile bancare. El propune metoda de recapitalizare a bancilor, asa numitul "bail-in", adica salvarea prin resurse proprii, cat mai curand cu putinta. Aici ar intra si confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care ar face posibila salvarea unei banci, exclusiv din fondurile investitorilor privati.

La 1 ianuarie 2015, in Grecia si in restul statelor UE, a intrat in vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea si rezolutia bancara, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezolutie in care bancile trebuie sa contribuie cu o suma reprezentand 1% din valoarea depozitelor garantate, intr-un termen de 10 ani.

La aceste sume se adauga masurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibila salvarea unei banci in dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privati fara a se apela la fondurile publice, cum s-a intamplat pana acum. 

La 1 iulie, Guvernul Romaniei a aprobat proiectul de lege privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, ce transpune in legislatia nationala Directiva UE. 

"In opinia mea, acest instrument (bail-in) ar trebui sa fie disponibil cat mai curand cu putinta si nu doar de la 1 ianuarie 2016, data implementarii obligatorii a Directivei", a declarat Andreas Dombret, membru in boardul Bundesbank.

Pe de alta parte, ministrul elen al Economiei, George Stathakis, a afirmat miercuri ca BCE, acordand sprijin suplimentar bancilor elene, ar fi putut da un semnal pozitiv Guvernului de la Atena cu doua saptamani inaintea semnarii celui de-al treilea acord de asistenta financiara intre Grecia si creditorii internationali. 

Bancile din Grecia, care nu au functionat in ultimele doua saptamani din cauza retragerilor masive de numerar, vor ramane inchise pana joi, a anuntat ministrul elen al Economiei, George Stathakis, transmite Reuters.

Institutiile elene de creditare nu vor fi redeschise pana cand BCE nu va restabili finantarea de urgenta destinata creditorilor eleni, a afirmat George Stathakis, potrivit Agerpres.

Credit punte de 7 mld. euro daca se voteaza masurile de austeritate

Comisia Europeana a propus acordarea unui credit punte Greciei, in valoare de 7 miliarde de euro, pentru a acoperi necesitatile de finantare ale tarii in iulie, utilizand Mecanismul European de Stabilitate Financiara (EFSM), se arata intr-un document realizat de CE si consultat de Reuters. 

Creditul punte va avea o scadenta de maximum trei luni si va fi achitat catre EFSM din banii pe care-i va primi Grecia de la fondul de salvare al zonei euro (ESM).

Conform unor surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul, ESM va contribui cu o suma cuprinsa intre 40 si 50 de miliarde de euro la cel de-al treilea plan de asistenta pe trei ani acordat Greciei, a carui valoare totala este evaluata la 86 miliarde de euro.

ESM nu va fi singurul contributor la acest program, deoarece Fondul Monetar International va fi implicat si el.  Propunerea de utilizare a Mecanismului European de Stabilitate Financiara pentru creditul punte este controversata, fiindca Marea Britanie si Cehia se opun cu inversunare.

Joi este prevazuta o reuniune a Consiliului guvernatorilor BCE, care ar putea decide majorarea plafonului finantarii de urgenta destinata creditorilor eleni, situat in prezent la 89 de miliarde de euro. Majorarea este conditionata de aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a proiectului de lege referitor la masurile de austeritate cerute de partenerii europeni. Textul va fi examinat de comisiile parlamentare inainte de a fi supus dezbaterii si votului in procedura de urgenta in noaptea de miercuri spre joi, cand expira termenul limita impus de creditori.

Prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, a recunoscut marti seara ca acordul cu creditorii pentru un al treilea plan de ajutor financiar este un text in care "nu crede", dar "l-a semnat pentru a evita dezastrul tarii", noteaza Reuters si AFP.

"Imi asum responsabilitatea pentru orice greseala comisa, imi asum responsabilitatea pentru un text in care eu nu cred, dar l-am semnat pentru a evita dezastrul tarii si sunt obligat sa-l implementez", a declarat Tsipras la ERT, in ajunul unui vot crucial in parlament asupra acordului anuntat luni la Bruxelles si primit foarte prost de o parte a partidului sau radical de stanga Syriza. 

El a aparat acordul din noaptea de duminica spre luni, declarand ca, desi a fost "o noapte foarte rea pentru Europa", marcata de "presiune asupra unui popor care s-a exprimat la referendum", si "a fost impus" Greciei, acordul a salvat-o de la iesirea din euro si trebuie pus in aplicare.    

Tsipras a explicat de asemenea ca s-a luptat pentru a nu fi taiate salariile si pensiile, adaugand ca ajustarea fiscala convenita in acord este mai blanda decat ajustarile convenite in trecut.

Alexis Tsipras a mai spus ca Grecia trebuie sa se supuna ajustarilor fiscale din acord si ca intentioneaza sa serveasca pana la capat mandatul de patru ani, excluzand alegeri anticipate.    

"Eu nu pot scapa de aceste responsabilitati si voi incerca sa-mi implementez programul politic pe o perioada de patru ani", a subliniat el.    

"Adevarul dureros este ca aceasta cale cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa", a afirmat cu amaraciune Tsipras. 

Printre altele, el a sugerat ca bancile din tara, inchise din 29 iunie, ar putea ramane inchise inca cel putin o luna. 

"Deschiderea bancilor depinde de aprobarea acordului, care va avea loc intr-o luna", argumentand ca "atunci cand este un soc, exista intotdeauna posibilitatea ca deponentii sa-si retraga toti banii". 

Cu toate acestea, si-a exprimat speranta ca "BCE se orienteaza spre cresterea ELA (ajutorul de urgenta acordat bancilor grecesti), asa ca va fi posibil sa se retraga mai multi bani".

Retragerile zilnice sunt limitate in prezent la 60 de euro la distribuitori.

Tsipras nu s-a ferit sa vorbeasca despre europeni "duri si razbunatori", cu exceptia catorva pe care i-a simtit aliati si chiar i-a nominalizat: liderii din Franta, Austria, Malta si Cipru.

Un sprijin neasteptat a primit  Tsipras din partea Fondului Monetar International. Intr-un raport publicat azi-noapte, dar inmanat liderilor europeni inaintea summitul decisiv, FMI declara negru pe alb ca "zona euro trebuie sa faca mai mult pentru a sustine Grecia, inclusiv sa-i stearga o parte din datorie". Intr-un diagnostic categoric, FMI decreteaza drept nesustenabila datoria Greciei, de 175% din PIB, adica peste 320 de miliarde de euro. Totusi, cel putin deocamdata, sefa FMI, Christine Lagarde, n-a putut s-o induplece pe Angela Merkel.