Tsipras a afirmat luni seara, intr-un interviu acordat Star TV, ca mandatul sau este de a negocia un acord cu statele din zona euro si FMI care sa nu repete cercul vicios al austeritatii, nefericirii si jafului, o solutie cu perspective si in cadru european. 

"Daca acordul va depasi acest mandat, atunci poporul elen trebuie sa decida, evident nu prin alegeri", a spus Tsipras, intrebat fiind despre posibilitatea organizarii de alegeri anticipate sau a unui referendum. 

Liderul coalitiei anti-austeritate a spus ca este increzator ca lucrurile nu vor ajunge pana acolo, el subliniind ca prezenta Greciei in zona euro este o problema existentiala pentru Europa, cu implicatii geopolitice. 

In interviul care a durat peste doua ore si jumatate, premierul i-a acuzat pe presedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, si Banca Centrala Europeana ca trateaza incorect Grecia si isi incalca promisiunile. 

El si-a exprimat dorinta de compromis cu partenerii din zona euro, dar a subliniat masurile luate de institutiile europene, care au inrautatit situatia Greciei. 

"Pe 18 februarie, BCE a luat o decizie neortodoxa din punct de vedere politic si etic. A fost decizia de a limita la 9 miliarde de euro suma pe care bancile mari din Grecia o pot pastra in titluri de stat, in timp ce plafonul normal era de 15 miliarde de euro", a aratat Tsipras.

Decizia inseamna ca bancile grecesti si-au pierdut capacitatea de a refinanta obligatiuni guvernamentale pe termen scurt de 6 miliarde de euro, a precizat premierul.

Dijsselbloem ar fi dat asigurari ca atunci cand acordul de bailout va fi prelungit dincolo de februarie, ceea ce s-a intamplat, plafonul va fi eliminat. Ministrul de Finante Varoufakis ar fi primit asigurari similare din partea colegilor sai din Eurogroup, prezidat de Dijsselbloem, dar angajamentele nu au fost respectate. 

"Greseala noastra a fost ca am lasat problema la nivelul de promisiuni orale si nu am cerut un angajament scris", a spus premierul.

Reuters: Risc de 40% ca Grecia sa paraseasca zona euro

Riscul ca Grecia sa paraseasca zona euro sunt de 40%, arata rezultatele unui sondaj realizat uin randul traderilor de pe pietele financiare, dat publicitatii, marti, de Reuters. De cealalta parte, 60% considera ca Atena va ramane intre tarile blocului monetar european, chiar si daca intra in incapacitate de plata.

Chiar daca intri in incapacitate de plata, oamenii se astepata sa le platesti datoriile la un moment dat in moneda in care i-ai imprumutat, nu? Asa ca, de ce ar trebui ca Grecia sa paraseasca zona euro in cazul unui default?”, se intreaba retoric un analist care s-a deslarat pentru ramanerea Atenei in eurozona.

Alti traderi, insa, spun ca Grecia nu mai poate ramane in zona euro, daca da faliment. “Nu va putea suporta presiunea la care va fi supusa. Celelalte tari zin blocul monetar nu vor sa fie asociate cu o tara care nu a respectat regulile si a ajuns pe margiena prapastiei”, a explicat unul dintre ei.

Autoritatile elene fac eforturi sa stranga banii necesari platii pensiilor si salariilor, pana la sfarsitul acestei luni, mizand pe rezervele autoritatilor locale si ale institutiilor statului pentru respectarea unor obligatii de peste 1,5 miliarde de euro, in asteptarea deblocarii unei noi transe din imprumutul extern de la FMI, CE si BCE.

Reprezentantii zonei euro au avertizat vineri ca nu vor furniza Greciei niciun fel de ajutor inainte de prezentarea de catre autoritatile elene a unui plan complet de reforme.  Ministrul elen de Finante, Yanis Varoufakis, a fost inlocuit luni de la conducerea echipei de negociatori ai Greciei pentru deblocarea programului de salvare, dupa trei luni de discutii fara rezultat si o reuniune cu omologii din zona euro incheiata in dezacord. 

Coordonarea discutiilor cu creditorii internationali a fost incredintata secretarului de stat in Ministerul de Finante Euclid Tsakalotos. Rolul lui Varoufakis se va limita la conducerea negocierilor politice cu statele din zona euro si FMI.