In replica, executivul comunitar sustine ca documentele reflecta doar pozitiile de negociere si nu rezultatul final al acordului, iar negociatorul sef al Uniunii Europene a apreciat punctul de vedere al Greenpeace ca fiind "complet gresit".

Greenpeace se opune Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), sustinand ca acesta ar acorda prea multa putere corporatiilor pe seama consumatorilor si guvernelor nationale. In schimb, sustinatorii TTIP apreciaza ca parteneriatul ar permite realizarea unor economii de peste 100 miliarde de dolari pe ambele maluri ale Atlanticului.

Luni, Greenpeace Olanda a dat publicitatii 248 de pagini de documente reprezentand 13 capitole, aproximativ jumatate din textul TTIP. Aceste documente dateaza de la inceputul lunii aprilie, inaintea rundei de discutii care a avut loc la New York saptamana trecuta.

"Am facut acest lucru pentru a da nastere unei dezbateri", a precizat expertul pentru comert al Greenpeace, Juergen Knirsch, adaugand ca aceste documente arata ca negocierile pentru TTIP ar trebui oprite. "Cel mai bun lucru pe care Comisia Europeana il poate face este sa spuna: 'Ne pare rau am facut o greseala' ", a apreciat Juergen Knirsch.

Reactia comisarului pentru Comert: “Furtuna intr-un pahar cu apa”

In replica, comisarul European pentru Comert, Cecilia Malmstrom, a calificat aceste dezvaluiri drept "o furtuna intr-un pahar cu apa", adaugand ca UE nu va face rabat de la principiile sale doar pentru a ajunge la un acord cu SUA inainte ca presedintele Barack Obama sa plece de la Casa Alba, in luna ianuarie 2017.

"Daca nu este suficient de bun trebuie doar sa spunem. Ne pare rau, dar trebuie sa luam o pauza si sa asteptam urmatoarea administratie. Desigur se va pierde timp si elan, dar nu putem cadea de acord asupra un TTIP care nu este suficient de bun", a subliniat comisarul european.

Potrivit expertilor Greenpeace, documentele arata ca SUA vrea ca Europa sa inlocuiasca asa-numitul "principiu preventiv" care impiedica produsele potential daunatoare sa ajunga pe piata cand efectele lor sunt necunoscute sau disputate, cu o abordare mai putin stricta. In context, Malmstrom sustine ca principiul preventive face parte din 'acquis'-ul comunitar, iar afirmatiile celor de la Greenpeace nu sunt adevarate.

La randul sau, negociatorul sef pentru UE, Ignacio Garcia Bercero, a respins si el afirmatiile Greenpeace cu privire la principiul preventiv precizand ca: "Am foarte clari ca nu putem cadea de acord asupra a ceva ce implica modificarea regimului nostru de reglementare cu privire la organismele modificate genetic".

Documentele Greenpeace arata ca TTIP ar duce la eliminarea acelor prevederi din protectia consumatorilor care blocheaza organismele modificate genetic si carnea tratata cu hormoni prin inlaturarea principiului preventiv al UE care impune o prudenta in reglementare atunci cand exista indoieli stiintifice cu privire la adecvarea unui produs pentru consumul uman.

US Trade Representatives: “Interpretarile, total eronate”

Un purtator de cuvant al US Trade Representatives (USTR), organismul american ce poarta negocierile cu UE, a declarat conform agentiei France Presse ca “interpretarile facute pe marginea acestui document par a fi in cel mai bun caz inselatoare si in cel mai rau caz total eronate”.

Acordul aflat in curs de negociere 'va pastra, nu va relaxa regulile noastre solide de protectie a consumatorilor, a sanatatii si mediului si va pune SUA si UE in pozitia de a promova reguli mai solide in intreaga lume' a adaugat sursa citata, care a reluat astfel punctul de vedere exprimat anterior de Comisia Europeana tot ca reactie la aceasta scurgere de informatii.

Autoritatile de la Washington au amenintat UE ca vor bloca eforturile destinate facilitarii exporturilor de autoturisme europene daca, in schimb, Europa nu accepta sa permita vanzarea mai multor produse agricole americane.

Statele Unite au acuzat luni organizatia non-guvernamentala Greenpeace ca interpreteaza gresit informatiile despre un proiect al acordului transatlantic de liber-schimb (TTIP), pe care acest ONG a reusi sa-l obtina in pofida eforturilor SUA si ale UE de a-l pastra secret si care este considerat de Greenpeace o dovada a faptului ca oficialii europeni ar fi dispusi sa faca celor americani concesii in privinta respectarii standardelor comunitare de protectie a consumatorilor si mediului, cum ar fi de exemplu cele legate de organismele modificate genetic.

Greenpeace: UE si SUA au ajuns la un acord referitor la serviciile financiare

Greenpeace Olanda mai precizeaza, pe baza documente confidentiale pe care le-au obtinut, ca Uniunea Europeana si SUA au ajuns la un acord referitor la cadrul serviciilor financiare, in timpul negocierilor privind TTIP.

Astfel, UE a acceptat un capitol de sine statator privind serviciile financiare, al carui continut urmeaza sa fie negociat, iar Statele Unite au fost de acord cu procesul negocierii. Discutiile s-au concentrat asupra definitiilor, sferei capitolului financiar, precum si asupra reglementarilor si exceptiilor.

Capitolul SUA referitor la serviciile financiare acopera doar furnizorii de astfel de servicii, care sunt reglementati si supervizati ca institutii financiare, in timp ce capitolul UE vizeaza toate categoriile de furnizori de servicii financiare.

Uniunea Europeana si SUA nu si-au modificat pozitia in privinta cooperarii autoritatilor de reglementare in privinta serviciilor financiare: Statele Unite continua sa se opuna discutarii acestei probleme in cadrul negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii, in timp ce UE a confirmat ca oferta sa mutuala de acces pentru servicii financiare depinde de angajamentul satisfacator al SUA in privinta cooperarii autoritatilor de reglementare.

Uniunea Europeana si SUA au abordat si reglementarea interna, tinand cont de actualele consecinte ale negocierilor din cadrul tratatului global pentru liberalizarea serviciilor (TiSA). SUA au o abordare prudenta privind aplicarea reglementarilor interne in domeniul serviciilor non-financiare.

Ce presupune TTIP, cel mai mare acord comercial din lume

Negociat de doi ani in cel mai mare secret, acordul TTIP are ca obiectiv eliminarea barierelor vamale si de reglementare pentru crearea unei vaste zone de liber schimb intre UE si SUA.

De la debutul discutiilor privind TTIP, activistii de mediu au cerut dezvaluirea tuturor documentelor din acest dosar, insa oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului au subliniat importanta secretului negocierilor pentru a se ajunge la cel mai bun acord posibil.

Dupa finalizare, TTIP ar urma sa creeze cea mai mare zona de liber schimb din lume, care va acoperi aproximativ 800 de milioane de persoane. Acordul final va avea insa nevoie de aprobarea Parlamentului European si a guvernelor statelor membre din UE.

Negociatorii UE Si SUA spera sa ajunga la o varianta preliminara a acordului TTIP pana in luna iulie, cand ar urma sa aiba loc cea de a 14-a runda de discutii bilaterale, iar chestiunile mai spinoase sa fie rezolvate in a doua jumatate a acestui an.

Cu toate acestea, un sondaj realizat luna trecuta de Fundatia Bertelsmann arata ca sprijinul pentru TTIP este in scadere atat in Germania cat si in SUA, la trei ani de la debutul negocierilor. Un purtator de cuvant al Guvernului german a declarat ca Berlinul vrea in continuare sa se ajunga la un acord, in timp ce un purtator de cuvant de la Ministerul german al Economiei a afirmat ca Germania nu va accepta reducerea standardelor in domeniul sigurantei alimentare.

TTIP este un acord comercial intre Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii ce se prefigureaza a deveni cel mai mare acord regional de comert liber din istorie. Prima runda de negocieri a avut loc in iulie 2013, avand ca scop inlaturarea obstacolelor comerciale dintre cele doua piete prin reducerea barierelor tarifare si non-tarifare, respectiv uniformizarea reglementarilor de natura tehnica si standardelor dintr-o gama larga de sectoare economice.