"Noi sancţiuni ar constitui o ingerinţă serioasă în securitatea energetică europeană şi în suveranitatea Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al ministerului de externe de la Berlin, scrie DPA, preluată de Agerpres.

Sancţiunile americane împotriva proiectului Nord Stream 2 au fost adoptate pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, ceea ce a dus la întârzierea finalizării proiectului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul anului trecut.

Aceste sancţiuni au permis administraţiei Trump să urmărească navele implicate în instalarea conductelor în Marea Baltică şi a persoanele străine care activează pe aceste vase.

Un grup bipartizan de senatori americani a introdus în iunie un proiect de lege care permite, printre altele, sancţionarea companiilor care furnizează nave pentru activităţi ce au legătură cu proiectul, de exemplu nave implicate în săparea şanţurilor.

Washingtonul avertizează că această conductă va face Uniunea Europeană dependentă de gazele naturale ruseşti, îngrijorări împărtăşite de Ucraina, dar şi de unele state membre, precum Polonia.

Rusia susţine că SUA sunt interesate să saboteze proiectul Nord Stream 2 deoarece urmăresc să se asigure că furnizorii americani de gaze naturale ar putea exporta pe piaţa UE la un preţ mai mare decât cel oferit de Rusia.

Uniunea Europeană a criticat dur sancţiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, deși Germania este principalul beneficiar al proiectului.

O primă consecinţă a acestor sancţiuni a fost aceea că firma elveţiană Allseas, care deţine cea mai mare navă de instalare de conducte din lume şi care a fost angajată de grupul rus Gazprom să construiască secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat suspendarea lucrărilor de instalare a gazoductului.

Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o amplă lege a bugetului Apărării americane privind anul fiscal 2020, prevăd blocarea activelor şi revocarea vizelor americane ale antreprenorilor cu legătură cu gazoductul.

Moscova a criticat, la rândul său, sancţiunile, denunţând ”ideologia americană (care) nu suportă concurenţa mondială”.

”Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvabile să-şi dezvolte economia reală”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. ”În curând vor cere să nu mai respirăm”, a ironizat ea.

Construit în proporţie de 80%, gazoductul submarin care leagă Rusia şi Germania urmează să permită o dublare a livrărilor directe a gazelor naturale ruse către Europa Occidentală prin Germania.

Statele Unite şi-au justificat sancţiunile prin voinţa de a susţine Kievul în conflictul cu Rusia după anexarea crimeei în 2014 şi războiul din estul Ucrainei.

Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci societăţi europene - OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell. El urma să fie pus în serviciu la sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.

Încă de la începutul proiectului, în calea Nord Stream 2 au existat numeroase obstacole. El a obţinut abia la sfârşitul lui octombrie 2019 unda verde a Danemarcei în vederea traversării apelor daneze.