Oficialii europeni sperau sa finalizeze noul program, care ar prelungi termenul pana la care Grecia trebuie sa echilibreze bugetul cu doi ani, pana in 2016, la o reuniune a ministrilor de Finane din zona euro de luni. Un acord ar duce la deblocarea urmatoarei transe de ajutor de 31,5 miliarde de euro, imperios necesara pentru Atena, relateaza Financial Times.

Potrivit oficialilor implicati in negocieri, creditorii internationali nu au reusit sa decida cu cat trebuie reduse datoriile Greciei si cine va suporta pierderile.

"Este absolut clar ca va fi nevoie de o noua runda de discutii, dupa cea de luni. Exista un numar de probleme care trebuie stabilite", a declarat un oficial din zona euro.

Negociatorii sustin ca divergentele se reduc, dar timpul aflat la dispozitie s-ar putea epuiza. Una dintre surse a aratat ca Banca Centrala Europeana, care detine obligatiuni elene de 5 miliarde de euro cu maturitate la sfarsitul saptamanii viitoare, refuza sa rostogoleasca plata, presand toate partile implicate sa ajunga rapid la o solutie.

Oficialii au spus ca reprezentantii FMI si cei ai Comisiei Europene nu se inteleg in privinta marimii si ritmului reducerii datoriilor Greciei. FMI are asteptari mai pesimiste privind capacitatea Greciei de a reveni la crestere economica, suma care va fi obtinuta din programul de privatizari si fondurile necesare recapitalizarii bancilor. In consecinta, estimarile CE si ale FMI privind nivelul datoriilor Greciei in 2020 difera cu 5-10%.

FMI insista totodata ca datoriile Greciei sa fie reduse la 120% din PIB pana in 2020, in timp ce Comisia vrea ca tinta sa fie 125% din PIB, in 2020.

O sursa a explicat ca daca va fi acceptat punctul de vedere al FMI, atunci guvernele din zona euro ar fi obligate sa suporte pierderi legate de imprumuturile acordate Greciei in programul de salvare, rezultat politic exploziv, respins deja de Germania si alte tari din nordul zonei euro.