"Aşteptăm să fim invitaţi la grupul de lucru care va discuta şi stabili care va fi forma finală a Ordonanţei de Urgenţă 114. În esenţă, este vorba despre cerinţele de capital pentru administratorii de pensii private. Acesta este elementul, aş spune, esenţial al modificării pe care o aşteptăm în ceea ce priveşte ordonanţa", a spus Radu Crăciun, citat de Agerpres.

Întrebat despre sentimentul actual din rândul administratorilor şi dacă unii au luat vreo decizie cu privire la piaţa din România, el a spus că aceştia vor să aibă prilejul să-şi spună părerea în legătură cu modificările şi că există disponibilitate pentru aceasta.

Radu Crăciun a precizat, totodată, că performanţa unui fond de pensii ar trebui măsurată de la cinci ani în sus şi nu la doi ani, cum este în prezent, pentru că acest lucru influenţează şi modul în care ele fac investiţii.

"Când eşti judecat pe termen scurt, 'ai depăşit inflaţia anul trecut sau nu ai depăşit-o?', hai să uităm dacă am depăşit inflaţia în 5 ani, hai să ne uităm dacă am depăşit inflaţia în 7 ani sau în zece ani, aceasta ar trebui să fie abordarea. Trebuie să existe aceasta prinsă în cadrul legal. Pentru că acum, conform cadrului legal, apare acest interval de doi ani în care se măsoară perfomanţa. Din punctul meu de vedere, ar trebui să fie de la cinci ani în sus. Aşa ar fi normal pentru un fond de pensii. Deci, un fond de pensii nu este un depozit bancar, aşa cum de multe ori se face comparaţia în mod aberant", a spus Radu Crăciun.

El a explicat că, dacă unui fond i se dă voie să investească în anumite clase de active, apetitul de a investi sume mai mari sau mai mici în acele clase va depinde de modul în care este măsurată performanţa.

"Dacă vrei să investeşti în infrastructură, de exemplu, sau investiţii de tip private equity sau chiar investiţii de tip real estate, toate sunt investiţii pe termen lung. Deci, sunt investiţii care în primul an sau în primii doi ani nu-mi dau niciun randament investiţional. Şi atunci, pentru mine, dacă ştiu că din punct de vedere al modului în care este evaluată performanţa mea în mod formal, adică astăzi, pe termen scurt, eu voi arăta mai prost, motivaţia mea ca să investesc în astfel de clase de active va fi mult mai scăzută. Aceasta este şi explicaţia pentru care unul dintre lucrurile care ni se reproşează este că mai degrabă cumpărăm titluri de stat pe termen mediu şi scurt şi nu pe termen foarte lung. Până şi acest gen de comportament este tot o consecinţă a faptului că performanţa este măsurată pe termen scurt. Dacă aş avea o performanţă măsurată pe termen de 5 ani, pe 7 ani, pe 10 ani a unui fond de pensii, ceea ce nu este exagerat, dintr-o dată şi comportamentul investiţional se va schimba", a afirmat Radu Crăciun.

În 25 februarie, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat, că marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II, se gândeşte să se retragă din România, din cauza condiţiilor impuse prin Ordonanţa 114, considerate ca fiind "excesiv de oneroase".

"Problema este că Ordonanţa 114 din 2018 cere administratorilor de fonduri de pensii din Pilonul II să aducă, pe parcursul unui singur an, 2019, majorări de capital de circa 800 de milioane de euro, o sumă de 11 ori mai mare decât capitalul social existent în prezent. Totodată, această sumă este de două ori mai mare decât suma tuturor comisioanelor brute încasate în ultimii 11 ani. În acelaşi timp, Ordonanţa 114 reduce cu 70% nivelul maxim legal al comisioanelor de pot fi percepute. În aceste condiţii, din ce înţeleg eu din discuţia cu Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România, marea majoritate, dacă nu chiar toate cele şapte societăţi de administrare ale Pilonului II se gândesc să se retragă din România, deoarece condiţiile de faţă sunt excesiv de oneroase. Un efort financiar mare pentru un câştig aproape inexistent. Cine ar avea de suferit? Exact categoriile menţionate anterior, cei 7,25 de milioane de participanţi la sistem. Ar avea de suferit Bursa de Valori Bucureşti, care în loc să facă un pas spre piaţa emergentă, ar face un pas înapoi. De asemenea, în fine, ar mai avea de suferit bugetul prin dispariţia unui finanţator major. În aceste condiţii, ceea ce se impune este un dialog între autorităţi şi Asociaţia pentru Pensii Administrate Private din România pentru a găsi soluţii de compromis care să nu ducă la dispariţia acestei forme de finanţare", spunea Lazea.

Potrivit Ordonanţei 114/2018, comisionul de administrare la Pilonul II de pensii a fost redus de la 2,5% la 1%. Pentru fondurile pe Pilonul II actul normativ prevede şi cerinţe suplimentare de capital, astfel: dacă administrează fonduri de până la 100 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie 5% din valoarea contribuţiilor, dacă administrează fonduri între 100 de milioane de euro şi 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 7%, iar peste 500 de milioane de euro, capitalul social trebuie să fie de 10%.

La momentul lansării OUG 114, ministrul Finanţelor preciza că s-a vorbit foarte mult "de o posibilă lărgire a ariei în care aceste fonduri de pensii să poată să investească" şi că se adaugă prin ordonanţă încă un domeniu, respectiv proiectele de parteneriat public-privat.

Autorităţile au publicat deja o primă modificare a OUG 114, dar aceasta doar a amânat cu jumătate de an termenul până la care administratorii de pensii private aveau obligaţia să îşi majoreze capitalul vărsat, noul termen fiind finalul acestui an.