"APAPR consideră că vehicularea în spaţiul public a unor scenarii contradictorii neasumate de nicio instituţie creează confuzie şi neîncredere, ceea ce poate aduce prejudicii intereselor financiare legitime ale unei întregi generaţii de angajaţi din mediul public şi privat. Luând în considerare faptul că siguranţa financiară a 7 milioane de români va depinde de diversificarea surselor de venit la pensionare, APAPR îşi exprimă încă o dată în mod public invitaţia la dialog şi consultare publică privind viitorul Pilonului II de pensii private, conform legilor care guvernează activitatea decizională în România", precizează reprezentanţii asociaţiei într-un comunicat remis presei.

APAPR precizează că Pilonul II de pensii private din România este "unul solid, transparent, eficient reglementat, profitabil pentru participanţi" şi că doar menţinerea sa în forma actuală este de natură să aibă în viitor efecte pozitive pentru românii care contribuie la aceste fonduri de pensii.

"Sistemele de pensii publice se află sub o presiune uriaşă peste tot în lume din cauza îmbătrânirii populaţiei şi reducerii numărului de tineri care să susţină pensiile celor în vârstă. Ca urmare, în România, ca în multe state ale lumii, sistemul public de pensii nu mai poate să asigure de unul singur pensii adecvate generaţiilor viitoare de români. Pe de altă parte, populaţia tinde să îşi subestimeze nevoile reale de economisire pentru pensie peste tot în lume, inclusiv în ţările mult mai dezvoltate şi educate financiar decât România. În aceste condiţii, în ţara noastră riscul subevaluării este cu atât mai mare", subliniază APAPR.

Potrivit unui studiu realizat la solicitarea APAPR în toamna anului 2017, circa 75% dintre români (adulţi, mediul urban, utilizatori de Internet) îşi doresc să obţină o pensie de peste 500 de euro la vârsta retragerii, în timp ce în prezent doar mai puţin de 2% dintre pensionari se bucură de un asemenea nivel al pensiei.

Această diferenţă uriaşă dintre aşteptări şi realitate nu poate fi compensată doar de sistemul public de pensii, ci este necesară consolidarea Pilonului II de pensii private obligatorii şi Pilonului III de pensii private facultative, ca soluţii complementare la Pilonul I de pensii de stat. Mai mult, 38% dintre români nu economisesc absolut deloc pentru pensie, iar pentru încă 39% puţinele economii vizează cu totul alte aspecte (acoperire credite, renovare locuinţă, maşină, vacanţe etc.) şi nu suplimentarea pensiei, susţin reprezentanţii APAPR.

În aceste condiţii, Pilonul II obligatoriu este singura sursă suplimentară de economisire pentru un procent covârşitor al populaţiei active din România - iar pentru românii cu venituri mici Pilonul II este singura sursă suplimentară de economisire. Din acest motiv, obligativitatea contribuţiei la o pensie administrată privat este prezentă în foarte multe state dezvoltate din lume, diferind doar plătitorul acestei contribuţii: individul, angajatorul sau statul.

Potrivit datelor APAPR, angajaţii din România au contribuit anul trecut cu 7,1 miliarde de lei la pensiile private obligatorii, respectiv pilonul II, cu 20% mai mult comparativ cu 2016, când au virat fondurilor de pensii 6,9 miliarde de lei.

Pentru 2018, reprezentanţii Asociaţiei se aşteaptă ca valoarea indicatorului să scadă din nou, la 6 - 6,5 miliarde de lei, ca urmare a diminuării contribuţiilor obligatorii, de la 5,1% la 3,75%, pentru acest pilon de pensii.

Mecanismul pentru transferul pensiei de la Pilonul II la Pilonul I ar putea fi pus pe masa Guvernului până la finalul primului semestru din acest an, a anunţat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice. El a precizat că va exista o concurenţă între Pilonul I şi II.

"Va fi o concurenţă, un mecanism transparent şi logic. Când lansăm în piaţă un astfel de mecanism, va fi totul analizat şi nu va fi nicio oprelişte pentru administratorii de fonduri să ofere un randament mai bun. Va fi o abordare europeană, logică şi normală", a precizat ministrul Finanţelor.