"Susţinem în continuare creşterea contribuţiei la Pilonul II pentru atingerea ţintei de 4,75% care a fost anunţată pentru 2024. Înţelegem care sunt constrângerile bugetare, mai ales în contextul pandemiei. În acelaşi timp, sperăm ca această creştere la 4,75% să fie una graduală, care să asigure o creştere constantă an de an a comtribuţiilor la Pilonul II, astfel încât să conveargă către această ţintă de 4,75% pentru 2024", a menţionat Radu Crăciun.

Totodată, preşedintele APAPR a subliniat că sistemul de pensii private trebuie să recupereze decalajul care îl desparte de alte componente ale sectorului financiar la capitolul digitalizare.

"Pentru 2021 avem un număr de priorităţi pe care ne dorim să le promovăm prin dialog instituţional cu ASF, Guvernul şi Parlamentul României. Printre acestea se regăsesc adoptarea unei legi pentru plata pensiilor private, stabilirea limitei de deductibilitate pentru pensiile ocupaţionale şi modificările legislaţiei secundare în vederea digitalizării operaţiunilor fondurilor de pensii private şi a comunicării cu participanţii", a mai spus Radu Crăciun, potrivit Agerpres.

În opinia sa, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung.

"Cred că, în general, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung, indiferent de modul în care ea se realizează. Cu alte cuvinte, o deductibilitatea fiscală care să stimuleze economisirea prin pensii private, asigurări de viaţă, asigurări de sănătate şi orice alt mod de a economisi pe termen lung pentru pensii ar trebui să fie încurajată din punct de vedere fiscal", a adăugat preşedintele APAPR.

La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuţie la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul. Iniţial, era prevăzută o creştere a cotei de contribuţie la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale pe an, adică o majorare a cotei la 6% în termen de 8 ani.

Prin derogare de la aceste dispoziţii legale, cota contribuţiei la Pilonul II a rămas însă la 2%. Astfel, termenul de 8 ani pentru atingerea cotei de 6% a fost majorat la 9 ani şi modul de creştere a cotei procentuale a fost modificat în sensul creşterii cu 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv şi cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, respectiv cu 0,9 puncte procentuale în anul 2017.

În anul 2016, cota contribuţiei era 5,1%, care s-a păstrat şi în anul 2017. Începând cu anul 2018, cota contribuţiei a fost redusă la 3,75%, în contextul includerii contribuţiei angajatorului în baza de calcul, respectiv în venitul salarial brut.

Randament de trei ori peste inflație

Radu Crăciun a mai spus că pensiile private obligatorii (Pilonul II) au realizat în 2020 un randament mediu de 6,19%, de trei ori mai ridicat decât rata inflaţiei de anul trecut.

Acesta a subliniat că, în termeni monetari, fondurile de Pilon II au produs în 2020 un câştig net exclusiv pentru participanţi în valoare de 900 de milioane de euro, după deducerea tuturor comisioanelor.

"De la începutul sistemului până la sfârşitul lui 2020 randamentul mediu anualizat a fost de 8,2%, deci randamentul anual, în condiţiile în care media inflaţiei în această perioadă a fost de aproximativ 3%. Per total, în întreaga durată de viaţă a fondurilor de Pilon II câştigul net pentru participanţi a fost de 3,5 miliarde de euro, randament investiţional. (...) Dacă ne uităm la singurul an în care fondurile de pensii private nu au bătut inflaţia, înţelegem că de fapt singurul risc major pentru fondurile de pensii private Pilon II este riscul politic, pentru că anul 2018 a fost un an foarte special din acest punct de vedere, un an în care riscul politic pentru existenţa fondurilor private de Pilon II a devenit dintr-o dată foarte mare. Acela a fost singurul an în care, prin reacţia pieţelor financiare la variantele decizionale care se vehiculau, în urma reacţiei pieţelor financiare, practic, fondurile de pensii private Pilon II nu au bătut inflaţia", a menţionat Radu Crăciun.

Potrivit acestuia, Pilonul II administrează în prezent active nete de peste 75 miliarde de lei (15,4 miliarde de euro) în numele a 7,6 milioane de participanţi, iar fondurile au făcut deja plăţi de 397 milioane de lei către 46.000 de beneficiari (participanţi şi moştenitori ai acestora). În acest moment, peste un milion de români (adică 1 din 7) au acumulat mai mult de 20.000 lei în contul lor personal din Pilonul II.

Comparând performanţa investiţională a Pilonului II pe toată durata sa de funcţionare cu inflaţia corespunzătoare, precum şi cu acumularea într-un depozit bancar sau cu investiţia în euro, calculele realizate de APAPR arată că în 13 ani de funcţionare Pilonul II a realizat pentru români câştiguri financiare net superioare inflaţiei şi acumulării în depozite bancare în lei (de aproape 3 ori) ori cumpărării de euro (de 4,5 ori).

Conform datelor APAPR, pentru "românul mediu" care câştigă salariul mediu pe economie şi a cotizat lună de lună pe toată existenţa Pilonului II (152 de luni), contribuţiile brute virate în Pilonul II au însumat 16.998 lei. Peste aceste contribuţii, participarea la Pilonul II i-a adus acestuia un câştig mediu net de 5.510 lei, faţă de 1.937 lei (cât ar fi însemnat indexarea contribuţiilor cu inflaţia corespunzătoare), 1.864 lei (cât ar fi însemnat depunerea lunară a sumelor în depozite bancare în lei, cu dobândă cu capitalizare) sau 1.222 lei (cât ar fi reprezentat câştigul din cumpărarea lunară de euro şi actualizarea sumei la finele perioadei).

Totodată, Pilonul III (pensiile private facultative) a înregistrat în 2020 rezultate pozitive, cu un randament mediu de 4,64%, ajungând la 527.000 de participanţi şi active nete de peste 2,9 miliarde de lei în administrare. Pe toată durata de funcţionare, aproape 14 ani, fondurile de pensii facultative au realizat un randament mediu anual de 5,97%. În această perioadă, fondurile facultative au realizat plăţi totale către beneficiari în valoare de 323 miloane lei, pentru 47.700 de cazuri de plată.