"Sunt ţări dezvoltate care s-au lovit de această problemă. Noua Zeelandă şi Anglia au schimbat deja sistemul de pensii şi dau o mai mare atenţie pilonului de pensii private, pentru că de acolo ai un randament şi de acolo poţi să-ţi asiguri o pensie mai mare. Anul acesta, am reuşit să salvăm Pilonul II de pensii prin eliminarea din Ordonanţa 114 a cerinţei privind creşterea capitalului. Bineînţeles că a trebuit să revenim prin Ordonanţa de ieri, pentru că PSD a atacat la Curte un proiect de lege care elimina şi taxa bancară şi această cerinţă de capital pentru Pilonul II de pensii, ca să ne asigurăm că acest lucru nu se întâmplă. Din 2021, revenim să creştem contribuţia la Pilonul II de pensii în doi paşi, gradual. În prima fază, cred că o să fie 5%, apoi la 6%, aşa cum cere legea. Nu este de ajuns, însă. Va trebui să reformăm întregul sistem de pensii. Fără o reformă clară nu vor mai fi bani", a susţinut Cîţu la Realitatea Plus, scrie Agerpres.

Oficialul a adăugat că "este momentul să venim şi cu viziune pe termen lung". "Pe termen scurt, cârpeli, s-au tot făcut de 30 de ani de zile, dar s-a terminat cu cârpelile. Nu mai merg. Reformele reale trebuie să înceapă din 2021", a spus ministrul Finanţelor Publice.

Într-un interviu acordat agenției Reuters, la fibalul anului trecut, Florin Cîţu spunea că sistemul de pensii din România are nevoie de o revizuire completă, care să se concentreze asupra contribuţiilor şi fondurilor private pentru a deveni sustenabil.

"Viziunea noastră este pentru un întreg sistem nou de pensii, nu doar pentru o nouă lege. Sper că nu va fi prea târziu deoarece orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a avea efect, iar anul 2030 se apropie", declara Cîţu, în decembrie.

În 2008, sistemul de pensii din România a fost revizuit, devenind obligatoriu ca toţi românii angajaţi, care aveau mai puţin de 35 de ani, să contribuie la schemele de pensii private (sau Pilonul II) şi la fondul de pensii de stat (Pilonul I).

Guvernul liberal se confruntă cu o creştere masivă, de 40%, a pensiilor de stat din septembrie 2020, introdusă de precedentul Executiv de centru-stânga, măsură care va arunca în aer plafonul de deficit bugetar stabilit de UE şi ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al României de către agenţiile de evaluare financiară, comentează Reuters.

Majorarea pensiilor va lăsa probabil ţara vulnerabilă în următorii ani, deoarece numărul pensionarilor ar urma să crească semnificativ după 2030, când va ieşi la pensie generaţia celor născuţi după 1966, când a crescut rata natalităţii după ce a fost interzisă întreruperea de sarcină.

Cele şapte fonduri private de pensii din România gestionează acum active de aproape 13 miliarde de euro şi sunt cei mai mari investitori instituţionali la bursă.

Precedentul Executiv, demis prin moţiune de cenzură în octombrie anul trecut, s-a concentrat pe majorarea pensiilor de stat. La începutul anului trecut, Guvernul PSD a plafonat la 3,75% contribuţiile către fondurile private de pensii, reducând comisioanele plătite administratorilor fondurilor private de pensii şi sporind cerinţele privind capitalul social la un nivel prohibitiv.