Guvernul si-a asumat in 18 aprilie raspunderea in fata Parlamentului pe Legea privind salarizarea in 2011 a personalului didactic si pe Legea de Dialog Social.

Cele doua legi au fost contestate la Curtea Constitutionala de 110 deputati ai grupurilor parlamentare PSD si PNL, sesizarile urmand sa fie luate in discutie miercuri.

Opozitia clameaza neconstitutionalitatea Legii Dialogului Social invocand, pe de-o parte, faptul ca ea a fost adoptata prin asumarea raspunderii Guvernului, iar pe de alta parte faptul ca anumite articole incalca unele prevederi din Constitutie precum dreptul la asociere sau cel la greva.

In sesizarea transmisa Curtii Constitutionale sunt invocate, intr-o prima faza, doua criterii "extrinseci" de neconstitutionalitate a Legii Dialogului Social.

Astfel, petentii afirma ca adoptarea actului normativ prin asumarea raspunderii Cabinetului ar fi devenit, din exceptie, o regula pentru actualul Cabinet.

"Urmeaza sa observati faptul ca actuala guvernare a uzitat, pana la epuizare, de dispozitiile articolului 114 din Constitutia Romaniei, transformand practic procedura angajarii raspunderii din exceptie in regula. In acest fel a fost evitata procedura normala si fireasca in cadrul unui stat de drept - dezbaterea parlamentara, in care sa se tina cont atat de opiniile exprimate de opozitie cat si ale partenerilor sociali implicati", scriu semnatarii cererii, care adauga si faptul ca, pentru a nu fi catalogata drept "o procedura de nesocotire a ratiunilor" articolului 114 din Constitutie, "angajarea raspunderii (...) nu poate fi facuta oricand, oricum si in orice conditii, deoarece aceasta modalitate de legiferare reprezinta, intr-o ordine fireasca a mecanismelor statului de drept, o exceptie".

O alta problema "extrinseca" reclamata este una de tehnica legislativa, opozitia clamand faptul ca actul normativ criticat nu are acordul Consiliului Economic si Social (CES).

"Atat normele privind tehnica legislativa cat si prevederile Legii privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social instituie obligativitatea existentei avizului consultativ al Consiliului Economic si Social in cazul actelor normative privind politica salariala", sustine opozitia, care apoi remarca absenta avizului consultativ al CES.

"Este unanim recunoscut faptul ca, desi avizul este consultativ, in continutul sau solicitarea avizului si existenta lui sunt obligatorii. Or, in cazul de fata, Guvernul nu a obtinut avizul, ci doar un raspuns formal prin care se invedera ca, la termenul solicitat, Consiliul Economic si Social nu s-a putut intruni legal", afirma semnatarii sesizarii de neconstitutionalitate.

Acestia critica si cateva prevederi punctuale din Legea de Dialogul Social, care, in opinia lor, incalca mai multe prevederi ale Constitutiei.

Pe de-o parte, acestia afirma ca noul text de lege restrange libertatea de asociere in sindicate a anumitor categorii de persoane, precum cele care practica meserii liberale.

"Prin aceste prevederi au fost aduse o serie de restrangeri libertatii de asociere in sindicate, respectiv: profesiile liberale sunt exceptate din categoria persoanelor care pot sa constituie si/sau sa adere la un sindicat, la data constituirii unui sindicat a fost instituita limitarea referitoare la calitatea fondatorilor de salariat al unei singure unitati, magistratii nu mai au dreptul conferit legal de a adera la o organizatie sindicala", scriu parlamentarii opozitiei.

Acestia sunt nemultumiti si de transformarea CES, "in sensul ca scopul sau va fi pe viitor realizarea dialogului tripartit la nivel national, iar nu realizarea dialogului social", fapt care, din nou, contravine, in opinia lor, Constitutiei.

Reprezentantii PSD si PNL critica si "extinderea" categoriilor care nu pot face greva decat cu conditia asigurarii unei treimi din activitate, dar si "limitarea dreptului la greva" prin instituirea unor noi conditii pentru ca salariatii sa intre in greva de solidaritate sau generala.

In final, ei afirma ca unele prevederi ale legii "nesocotesc" principiile din Constitutie referitoare la negocierea colectiva.

"O serie de prevederi din Legea Dialogului Social sunt de natura sa aduca atingeri grave dreptului la negociere colectiva. In acest sens stau prevederile prin care: a fost eliminata posibilitatea de negociere la nivel national, a fost suprimat dreptul organizatiilor sindicale de a dobandi reprezentativitate prin afiliere, eliminarea unor garantii ale respectarii dreptului la negociere colectiva", afirma semnatarii.

Nu in ultimul rand, ei considera ca prevederile criticate aduc atingere drepturilor conferite de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, despre care Constitutia romaneasca vorbeste intr-unul dintre articole.