Ministrul a propus ca angajatorii din sectoare precum agricultura sau horticultura sa se indrepte mai mult spre somerii olandezi. Politica Guvernului olandez este aceea de a pune presiune asupra somerilor tarii, pentru ca acestia sa accepte sa lucreze.

Din 2004 aproape 165.000 de persoane din Europa Centrala si de Est au ales sa lucreze in agricultura si horticultura, constructii, industrie si transporturi in Tara Lalelelor.

"Intre timp, peste un milion de persoane cu varste sub 65 de ani nu au niciun loc de munca", explica Kamp.

Referitor la persoanele din afara UE, Kamp a spus: "Nu stiu de ce ar trebui sa ii primim. Mai intai, contribuie la cresterea somajului in Olanda, iar apoi ar trebui sa privim in cadrul UE, si apoi in afara Uniunii".

Insa Kamp intelege prin „afara UE” inclusiv Romania si Bulgaria, care au aderat la Uniune in 2007, dar pentru care Olanda nu si-a deschis piata muncii.

In ceea ce-i priveste pe muncitorii din celelalte state membre ale Uniunii, lucrurile stau altfel:

"Ei au un drept fundamental" de a munci in Olanda, a spus ministrul.

Kamp vrea sa introduca un sistem prin care guvernul olandez sa devina mai restrictiv.

Ce lucreaza romanii in Olanda?

Potrivit propunerii ministrului pentru Afaceri Sociale, angajatorii care vor sa angajeze romani si bulgari, trebuie sa depuna actele pentru permisuri de munca.

Spre exemplu, cultivatorii de pomi fructiferi, capsuni si legume din regiunea Noord-Brabant, lucreaza deseori cu muncitori romani si bulgari.

Organizatia fermierilor din Olanda este foarte nemultumita de afirmatiile lui Kamp.

"Haga arunca asupra angajatorilor responsabilitatea incapacitatii sale de a recruta someri olandezi", a spus presedintele organizatiei, Albert Jan Maat.

Fermierii sustin ca incearca sa angajeze olandezi, insa acestia se plang deseori de probleme de spate si nu muncesc la fel de mult ca est-europenii.