"Este un proiect de lege foarte popular în Japonia, adică legislaţia din Japonia a stat la baza legislaţiei din România, acolo sunt foarte multe persoane care preferă să lucreze de acasă. Am adoptat şi noi astăzi această lege care a fost gândită de Guvernul României, practic orice persoană care lucrează de pe calculator poate să o facă de acum înainte de acasă, este pontat ca orice altă persoană care ar fi la serviciu, are contractul introdus în REVISAL, are toate drepturile ca orice salariat, doar că lucrează de acasă. Este bine şi pentru angajator pentru că nu mai trebuie să plătească cheltuieli de utilităţi, de exemplu, sau cheltuieli de chirie a spaţiului, este bine şi pentru angajat, nu mai pierde două ore de muncă în trafic, nu mai plăteşte transportul şi, sigur, dacă angajatorul îi dă o lucrare care ar putea să fie făcută în 8 ore şi o face în 4 ore este avantajat", a declarat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că de acest proiect de lege nu vor beneficia doar angajaţii din IT, ci şi traducătorii, dar şi alte categorii de salariaţi.

În ce priveşte pontajul celor 8 ore de lucru pe zi, ministrul Muncii a spus că acesta se poate face electronic.

"Angajatorul trebuie să verifice dacă se respectă acasă toate normele de securitate muncă şi, de asemenea, Inspectoratele Teritoriale de Muncă pot să facă verificări. Practic, domiciliul se transformă într-un fel de birou, este exact acelaşi lucru ca şi cum ai lucra într-un birou la angajator, doar că o faci de acasă", a conchis Vasilescu.

Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.

Guvernul a aprobat, anul trecut, proiectul de lege privind munca la distanţă, care permite angajatului să îşi desfăşoare activitatea acasă, prin intermediul internetului şi al telefonului, iar angajatorul economiseşte în acest fel bani care ar fi altfel cheltuiţi cu fonduri adminsitrative.

Potrivit proiectului de lege, o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator va putea fi desfăşurată de către salariat şi la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Desfăşurarea activităţii în regim de tele-muncă de către salariat va avea loc cel puţin o zi pe lună şi se poate extinde pe toată perioada de lucru.

Salariatul îşi poate exprima acordul cu această formă de organizare a muncii prin semnarea contractului individual de muncă sau a unui act adiţional, după caz.

“Reglementarea tele-muncii va conduce la flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii, şi va oferi avantaje atât salariatului, cât şi angajatorului. Concret, pentru angajator, se vor reduce costurile cu închirierea spaţiilor, utilităţile, consumul de carburant şi parcul auto. În ceea ce-l priveşte pe salariat, acesta va elimina consumul de bani şi de timp cu deplasarea de la şi până la sediul angajatorului, va avea libertatea alegerii locului de muncă şi valorificării timpului de lucru, optimizându-şi, astfel, raportul între viaţa profesională şi cea personală”, potrivit actului normativ.

Nu în ultimul rând, prin introducerea acestei noi forme de organizare a muncii şi îndeplinire a sarcinilor, vor creşte şansele persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii.

”Prin prezentul proiect de act normativ se va realiza flexibilizarea şi adaptarea relaţiilor de muncă la realităţile socio-economice actuale, în raport cu evoluţia dinamică a pieţei muncii şi se vor stabili avantaje, atât pentru salariat, cât şi pentru angajator”, se arată în nota de fundamentare a legii.

Acest sistem se aplică în domeniile de activitate în care este posibilă desfăşurarea activităţii în regim de tele-muncă, o ”formă de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adiţional la acesta”.

"Tele-muncă - forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator, se realizează de către un salariat, de la distanţă de această locaţie, în mod regulat şi voluntar, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau al unui act adiţional la acesta, cu respectarea condiţiilor cumulative ca activitatea să fie desfăşurată în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele, ca activitatea în regim de teleworking să fie desfăşurată cel puţin o zi pe lună şi cu condiţia ca salariatul să-şi fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau al unui act adiţional la acesta, după caz. Tele-salariat - orice salariat care desfăşoară activitatea în condiţiile prevăzutela lit.a); Locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă –acele locuri care pot fi utilizatede tele-salariat doar după ce angajatorul şi-a exprimat acordul cu privire la utilizarea lor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă”, potrivit legii.

Refuzul salariatului de a consimţi la prestarea activităţii în regim de tele-muncă nu poate constitui motiv de sancţionare disciplinară a acestuia. Tele-salariaţii organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, şi este interzisă efectuarea de ore suplimentare de către aceştia angajaţi. În plus, angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului, în condiţiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentului intern şi/sau contractului colectiv de muncă, se mai precizează în document.

Contractul individual de muncă va conţine câteva precizări suplimentare, faţă de contractul obişnuit: precizarea expresă că salariatul lucrează în regim de tele-muncă; perioada şi/sau zilele în care se prestează activitatea de tele-muncă de către tele-salariat; locul/locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă, convenite de părţi; intervalul orar în care se desfăşoară activitatea de tele-muncă şi în cadrul căruia angajatorul este în drept să verifice activitatea tele-salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului; modalitatea de evidenţiere a orelor de muncă prestate de tele-salariat; responsabilităţile părţilor convenite în funcţie de locul/locurile desfăşurării activităţii de tele-muncă, inclusiv responsabilităţile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în conformitate cu prevederile art.8 şi art.9; obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la locul desfăşurării activităţii de tele-muncă a materialelor pe care tele-salariatul le utilizează în activitatea sa, după caz; obligaţia angajatorului de a informa tele-sariatul cu privire la dispoziţiile din reglementările legale, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi/sau regulamentul intern, în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi obligaţia tele-salariatului de a respecta aceste prevederi; măsurile pentru ca tele-salariatul să nu fie izolat de restul angajaţilor şi care asigură acestuia posibilitatea de a se întâlni cu colegii în mod regulat.