Studiul "Aritmetica migrarii romilor in Franta - jumatate din salariul minim de acolo, castiguri de opt ori mai mari decat aici" a fost realizat de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) pe un esantion de 500 de cetateni romani de etnie roma care au emigrat in Franta.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetarii arata ca majoritatea lor (93 la suta) aveau in Romania un venit lunar de maxim 70 de euro, in timp ce venitul mediu pe care il obtin in prezent in Franta este de 561 de euro. Totodata, fiecare persoana din esantionul studiat trimite in Romania, in medie, 235 de euro pe luna.

Cum numarul romilor din Franta, estimat de societatea civila si acceptat de oficialii francezi, este de aproximativ 15.000, dintre care majoritatea sunt romani, estimarile ar arata ca romii romani emigrati in Franta ajung sa trimita lunar in Romania 3,5 milioane de euro. Pe baza aceluiasi considerent, intr-un an, in tara, ajung 42,3 milioane de euro de la migrantii romi din Franta. Acesti bani sunt destinati in principal intretinerii familiei, educatiei copiilor/ fratilor, imbunatatirii conditiilor de locuit si, intr-un procent mai mic, economisirii, arata rezultatele studiului.

Aproximativ 95 la suta din persoanele intervievate declara ca au lucrat in ultima luna pentru un salariu sau pentru a obtine alte venituri in bani/ natura. Munca prestata a insemnat inclusiv activitati ocazionale.

Oamenii lucreaza "la negru" intr-o proportie foarte mare (94 la suta) si doar un procent foarte mic (2 la suta) o reprezinta cei care au o forma contractuala pentru munca pe care o presteaza.

Un procent de 89 la suta dintre persoanele intervievate, aflate in cautarea unei slujbe sau care incearca formalizarea muncii pe care deja o presteaza, si-au declarat disponibilitatea de a munci (si-au cãutat de lucru chiar si munca ocazionala, cu jumatate de norma sau au fãcut demersuri pentru a deveni lucrãtor pe cont propriu), in timp ce 10 la suta dintre respondenti nu si-au cautat de lucru in ultima luna.

Intrebati cu ce se ocupa in Franta, procente semnificative din comunitatile studiate au indicat doua directii: colectarea metalelor (40 la suta) sau statutul de independent (30 la suta). Cele mai importante procente care urmeaza sunt cele alocate lucratorilor in constructii (6 la suta), salubritate (6 la suta), menaj (3 la suta), comerciant (3 la suta), persoane care se ocupa cu vanzarea ziarelor (2 la suta) (job-uri facilitate prin politica de integrare a asociatiilor frantuzesti), persoane casnice (2 la suta), procente foarte mici avand alte ocupatii (initierea unei afaceri, baby sitter, culegator, gradinarit, mass-media, mediator sanitar, sofer, zidar, zugrav).

O proportie de 62 la suta dintre persoanele intervievate nu aveau nici o ocupatie in Romania, 18 la suta au declarat ca principala ocupatie agricultura, iar 5 la suta au indicat ocupatiile casnice. Celelalte procente sunt impartite pe meserii traditionale (caramidar, ciurar, fierar - toate cumuland un procent de 4 la suta), sectorul constructiilor (constructii, betonist, zidar - 4 la suta). Alte meserii/ ocupatii precum cioban, elev, menajera, viticultor, tamplar, dulgher, sofer si lucrator in zootehnie sau comert au inregistrat procente sub 1 la suta.

Venitul mediu pe care o persoana declara ca il castiga lunar este de 561 euro, reprezentand aproximativ 40 la suta din salariul minim pe economie din Franta, lucru datorat in primul rand muncii neformalizate contractual si lipsei de calificare.

Cele mai multe dintre persoanele intervievate (42 la suta) declara ca se afla in Franta de intre trei si patru ani, iar 29 la suta dintre acestia spun ca au parasit Romania de peste cinci ani. Dupa cinci ani se pot incepe demersurile de obtinere a cetateniei franceze.

Aproximativ trei sferturi, 74 la suta, dintre cei chestionati doresc sa se intoarca in Romania si doar 22 la suta afirma ca vor ramane in Franta.

Cercetarea de teren s-a desfasurat in perioada 10 septembrie - 10 octombrie 2012, fiind intervievate 500 de persoane, cetateni romani de etnie roma, autoidentificati astfel, cu varsta de peste 16 ani si care au emigrat in Franta.

Datele pentru realizarea studiului CRPE au fost culese prin aplicarea unui chestionar semistructurat, in comunitatile de romi (tabere) din cinci orase din Franta - Aix-en-Provence, Marseille, Montpellier, Paris si Toulon. Rezultatele cercetarii cantitative sunt completate de trei interviuri in profunzime.

In cadrul esantionului studiat, majoritatea persoanelor provin din regiunile romanesti Centru si Nord-Vest, cu precadere din mediu rural (70 la suta).

Varsta medie a persoanelor intervievate este de 32,2 ani. Distributia pe sexe este uniforma, putin peste jumatate, 51 la suta, fiind barbati. In ceea ce priveste nivelul studiilor, 52 la suta s-au declarat fara studii in timp ce cealalta jumatate are studii primare sau gimnaziale. Sub un procent din persoanele intervievate aveau finalizate studii liceale sau scoli profesionale.

Intr-o proportie insemnata persoanele intervievate sunt plecate in Franta impreuna cu apartinatori (sotul, sotia si/sau o parte din familie). In medie, pe esantionul studiat, patru persoane din familia respondentului locuiesc in Franta, dintre care cel putin una are sub 16 ani. In acelasi timp, cel putin alte trei persoane din familia respondentului din Franta locuiesc in Romania.