Turiştii aflaţi sub influenţa alcoolului provoacă numeroase probleme în “Cartierul Roşu'” din centrul vechi şi se comportă într-o manieră lipsită de respect faţă de majoritatea lucrătoarelor sexuale.

“Este o profesie normală”, a indicat primăria din Amsterdam într-un comunicat de presă referitor la prostituţie. “Intenţia nu este de a alunga munca sexuală în afara oraşului”, se precizează în document, potrivit Agerpres.

Intenţia edilului Femke Halsema este aceea de îmbunătăţi condiţiile pe aleile care şerpuiesc în cea mai veche zonă a oraşului.

Zona “Cartierului Roşu”, De Walletjes, datează din Evul Mediu şi include cea mai veche clădire din oraş, Oude Kerk (Biserica veche), construită în urmă cu 700 de ani.

Intenţia municipalităţii este de a ridica o clădire mai puţin accesibilă în comparaţie cu locaţiile actuale dedicate prostituţiei şi dotate cu vitrine, care ar putea fi astfel mai bine controlată. Nu se cunosc deocamdată mai multe detalii despre această construcţie, însă clădirea va dispune de un hotel sau un centru erotic, cu cinematograf, cluburi de noapte şi restaurante.

Amsterdam a menţionat ''bordelul înalt'' din Köln, primul din Europa. Köln a construit această clădire în anii '70 pentru a muta ''Cartierul Roşu'' din centrul oraşului, din apropierea catedralei. Ideea s-a dovedit un succes, iar lucrătoarele sexuale continuă să îşi desfăşoare activitatea în acesta.

Femke Halsema, prima femeie aleasă primar la Amsterdam, a anunţat în luna iulie a anului trecut planuri de reformă a cartierului cu felinare roşii şi celebrele vitrine în care prostituatele îşi aşteaptă clienţii. Planurile municipalităţii prevedeau patru scenarii principale: închiderea vitrinelor, închiderea bordelurilor din centru şi mutarea lor în alte părţi ale oraşului, reducerea numărului de bordeluri din centru şi aplicarea mai strictă a autorizării lucrătoarelor sexuale din vitrine.

Scenariile au fost descrise într-un raport intitulat "Viitorul prostituţiei cu vitrine din Amsterdam", care conţine şi o propunere privind o "zonă erotică urbană" cu intrare marcată clar printr-o poartă, similară cu sistemul deja folosit la Hamburg, după cum a precizat Halsema. Opţiunile au fost prezentate spre aprobare localnicilor şi firmelor în adunări publice, înainte de a alege una din variante şi de a o supune la vot în consiliul local.