• 1 EUR Euro RON
  • 1 USD USD RON
  • 1 GBP GBP RON
  • 1 CHF CHF RON
Misterul metanului de pe Marte se adânceşte. De ce este fascinant pentru oamenii de ştiinţă

Misterul metanului de pe Marte se adânceşte. De ce este fascinant pentru oamenii de ştiinţă

''Misterul metanului de pe Marte continuă'', a titrat un centru al agenţiei spaţiale americane NASA într-un comunicat prin care a anunţat că apogeul emisiilor de metan, reperat săptămâna trecută de roverul Curiosity, a dispărut, relatează AFP.

NASA a descris emisiile de pe Marte drept un ''nor'' de metan, iar New York Times le-a comparat cu o ''eructaţie'', însă pe Twitter, mai mulţi utilizatori au sugerat o analogie mai adecvată: o flatulenţă.
 
Săptămâna trecută, roverul Curiosity, care se află pe Marte din anul 2012, a detectat cantităţi foarte ridicate de metan în timpul peregrinărilor sale pe Planeta Roşie: 21 de părţi la 1 miliard de unităţi de volum, de trei ori mai mult decât recordul care fusese înregistrat în urmă cu mai mulţi ani, potrivit Agerpres.
 
Entuziasmaţi de această descoperire, reprezentanţii misiunii au reuşit să refacă analizele în cursul weekendului trecut. Cantităţile au scăzut până la nivelul de bază, sub o parte la un miliard.
 
De ce este metanul fascinant pentru oamenii de ştiinţă? Pentru că pe Pământ acesta este un gaz emis în mare parte de microbi. Iar dacă există viaţă pe Marte, aceasta este probabil sub formă de microorganisme.
 
Însă, metanul poate fi emis totodată şi în urma interacţiunilor dintre apă şi roci, iar Curiosity nu este capabil să facă diferenţa dintre sursele geologice şi cele biologice, notează AFP.
 
Observaţiile realizate săptămâna trecută aduc însă noi informaţii, încă în stadiu primitiv, despre Planeta Roşie. Oamenii de ştiinţă au observat deja variaţii sezoniere ale emisiilor de metan. Doi sateliţi aflaţi pe orbită încearcă, de asemenea, să măsoare emisiile de metan.
 
"Misterul metanului continuă", a declarat într-un comunicat emis la începutul acestei săptămâni Ashwin Vasavada, om de ştiinţă în cadrul misiunii Curiosity de Jet Propulsion Laboratory din Pasadena. "Suntem mai motivaţi ca niciodată să continuăm măsurătorile şi să încercăm să înţelegem cum se comportă metanul în atmosfera marţiană", a adăugat cercetătorul.
 
Sonda europeană Mars Express, plasată pe orbita marţiană în 2003, a fost primul dispozitiv care a detectat metan pe Marte, însă nu la un astfel de nivel, care este de aproximativ trei ori mai mare decât cantităţile descoperite până în prezent.
 
Originea metanului de pe Marte rămâne un mister pe care oamenii de ştiinţă nu l-au descifrat încă: sonda europeană Trace Gas Orbiter, lansată în 2016 cu instrumente foarte fine la bordul ei, nu a detectat deocamdată metan.
 
"Combinarea observaţiilor realizate la suprafaţă şi de pe orbită ar putea să-i ajute pe oamenii de ştiinţă să localizeze sursele de gaz de pe planetă şi să înţeleagă cât timp acest gaz rămâne în atmosfera marţiană. Acest lucru ar putea explica motivul pentru care detectările de metan realizate de Trace Gas Orbiter şi Curiosity diferă atât de mult", au indicat specialiştii de la NASA. 

26 iunie 2019 16:48
Modifică setările cookies