S-au înregistrat 247 voturi pentru, niciun vot contra şi 21 abţineri. Proiectul prevedea eliminarea tuturor pensiile speciale, cu excepţia pensiilor militarilor şi poliţiştilor.

Deputaţii au respins, însă, amendamentele introduse în Comisia pentru muncă la proiectul privind eliminarea pensiilor speciale, cele referitoare la abrogarea rentelor viagere ale artiştilor şi sportivilor.

Astfel, preşedintele Comisiei pentru muncă, Adrian Solomon (PSD), a propus eliminarea amendamentului său care abroga indemnizaţia pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România. Au fost înregistrate 259 voturi împotriva amendamentului şi două pentru.

De asemenea, deputaţii au respins şi amendamentul lui Adrian Solomon referitor la abrogarea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. S-au înregistrat 259 voturi contra, două pentru şi două abţineri.

Şi amendamentul privind abrogarea indemnizaţiei de merit a fost respins - 251 voturi contra, opt pentru şi o abţinere.

În timplu dezbaterilor parlamentare, deputatul PNL Florin Roman a spus că cea mai mare pensie specială din România este de 77.000 de lei, aparţinând unui fost comandant de penitenciar în perioada comunistă.

“Cea mai nesimţită pensie specială din România este în prezent de 77 .000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, această pensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor să vadă adevărul să încerce măcar să urmărească cifre. Şi, pentru ca să nu existe niciun dubiu că iniţiatorii şi părinţii pensiilor speciale, cei de la PSD, vor astăzi altceva, vreau să precizez că sunt 9 legi speciale care reglementează pensii speciale”, a declarat Roman în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea proiectului de eliminare a pensiilor speciale.

Potrivit datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii decembrie 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018.

Cei mai mulţi, respectiv 3.878, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie, respectiv 18.716 lei, din care 17.409 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiau 840 de persoane. Pensia medie era de 5.538 lei, din care 3.076 lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 792 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.547 de lei (2.595 lei de la bugetul de stat).

Potrivit sursei citate, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.440 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 10.891 lei, din care 7.359 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 609 persoane, media fiind de 7.800 lei, din care 3.844 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.800 pensionari, pensia medie fiind de 4.439 lei, din care 2.525 lei suportaţi din bugetul de stat.