Am vorbit de mai multe subiecte de interes comun şi viziunea noastra comună privind afaceri europene. Cu o agendă pe termen scurt – această Europă care protejează, o idee foarte importantă pentru mine şi care se referă la chestiuni foarte precise: să progresăm împreună în beneficiul Europei", a spus Macron.

"Aţi vorbit, de asemenea, despre un subiect care ştiu că este foarte important pentru ţara dumneavoastră, şi anume revizuirea directivei privind muncitorii detaşaţi. Si mă bucur să constat această voinţă de a lucra împreună şi sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârşitul anului – să poată fi aprobat în timpul Preşedinţiei estone – pentru a putea clarifica cadrul acestui proces şi să mergem în miezul proiectului european, care este un proiect de convergenţă între economiile noastre, din punct de vedere fiscal şi din punct de vedere social”, a adăugat preşedintele francez.

La rândul său, preşedintele Iohannis a declarat că nu poate spune că este de acord sau nu cu modul în care să fie reformulată Directiva Uniunii Europene privind lucrătorii detaşaţi, dar este „inadmisibil” să existe atâtea critici cu privire la acest document, ceea ce înseamnă că acesta ar trebui îmbunătăţit.

„Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speţă. Putem observa foarte uşor că, în special în Europa de Vest, nu numai în Franţa, apare tot mai des această discuţie legată de ceea ce se numeşte social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. În acest sens, nu pot să vă spun că sunt pentru sau sunt contra. Sunt foarte multe aspecte unele dintre ele foarte tehnice, care trebuie discutate de către specialişti. Nu cred că v-aţi imaginat că domnul preşedinte Macron şi cu mine stăm să redactăm un draft al acestei Directive”, a afirmat Klaus Iohannis.

Şeful statului a susţinut că Directiva ar trebui îmbunătăţită, având în vedere că există atâtea critici la adresa ei.

Trebui să vedem lucrurile aşa cum sunt. Există pe de-o parte o mare nemulţumire în Franţa că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se încadreze în sistem, pe de altă parte putem să observam că există foarte mulţi oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Spania, Germania, Franţa. Dacă situaţia este aşa, este foarte clar că trebuie să îmbunătăţim această Directivă. E inamdisibil să vedem aceste nemulţumiri, pe de o parte în Europa de Vest, pe de altă parte, dorinţa oamenilor din Est de a trăi mai bine. Şi una şi alta este legitimă şi dacă această directivă a produs astfel de disensiuni şi a produs astfel de divergenţe de abordare, nu înseamnă că oamenii din Franţa nu au dreptate sau oamenii din România nu au dreptate, înseamnă că Directiva nu este suficient de clară şi suficient de bună”, a completat Klaus Iohannis.

Şeful statului a ţinut să precizeze că „nimeni nu doreşte să înlăture competiţia sau piaţa liberă”, nefiind suficient să se rescrie directiva. „Este nevoie de o colaborare mult mai intensă”, a adăugat Iohannis.

Macron avertizează că Spaţiul Schengen nu funcţionează bine şi invită România la discuţii pentru reformarea sa

Preşedintele francez Emmanuel Macron a mai afirmat că este total deschis în dosarul aderării României la Spaţiul Schengen, dar a avertizat că acesta nu funcţionează în prezent bine. În aceste condiţii, el a invitat România la discuţiile pentru reformarea spaţiului de liberă circulaţie.

Deja, de mai mulţi ani, aveţi tot dreptul să cereţi aderarea la Spaţiul Schengen şi aţi reamintit acest lucru şi ştiu cât de important este acest lucru pentru dumneavoastră. Nu am nicio ideologie în acest sens, sunt total deschis faţă de acest subiect. Însă, trebuie să fiu cinstit, Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi, sigur, nu putem să ne bucurăm de acest lucru”, a subliniat el.

Liderul de la Elysee a pledat, astfel, pe o accelerare a reformei în privinţa spaţiului de liberă circulaţie.

Dorinţa mea este ca, în următoarele luni, să putem accelera o reformă a regulilor comune în acest domeniu, să le clarificăm, să avem o atitudine mai solidară, un control mai bun al frontierelor, o convergenţă crescută în ceea ce priveşte regulile privind azilul şi primire cetăţenilor din afara UE”, a explicat el.

Mai mult, Macron şi-a exprimat dorinţa ca România să ia parte la discuţiile în acest sens, “pentru a putea rezolva, practic, două lucrurie: transformarea indispensabilă a Spaţiul Schengen şi a unei bune părţi din regulile care astăzi reglementează funcţionarea în ceea ce priveşte protecţia frontierelor, gestionarea azilului şi a migraţiei, şi să asociem în acelaşi timp Români ala aceste discuţii”.

“Din acest punct de vedere am toată deschiderea şi dorinţa de a avea un parteneriat demn de eforturile pe care le-aţi făcut”, a subliniat el.

Iohannis: România îşi doreşte să devină un membru re-fondator al UE

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat,  după întâlnirea cu preşedintele Emmanuel Macron, că a discutat cu şeful statului francez despre situaţia din Uniunea Europeană, poziţia României fiind că UE trebuie să fie "redinamizată", iar ţara noastră îşi doreşte să devină un "membru re-fondator" al Uniunii.

"L-am asigurat pe domnul preşedinte că poate găsi în noi un partener autentic, profund ataşat ideii europene şi pe deplin implicat în eforturile de redinamizare a Uniunii Europene. România este astăzi, după 10 ani de când suntem membri, un stat membru matur, cu un profil pro-european foarte puternic, care doreşte să fie un membru re-fondator al Uniunii Europene. În acest sens, am subliniat importanţa de a avansa în procesul de integrare la nivel european, într-o formulă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe iniţiative consensuale, cu rezultate concrete şi pozitive pentru cetăţenii noştri", a afirmat şeful statului.

El a precizat că Europa are nevoie de o viziune unitară, în care progresul social al tuturor statelor membre este un obiectiv prioritar, iar proiectele comune să fie unele incluzive.

Iohannis a făcut din nou un apel şi pe tema intrării României în spaţiul Schengen.

"I-am transmis domnului preşedinte şi faptul că obiectivul României de aderare la Spaţiul Schengen rămâne unul de actualitate. România, după cum se ştie, acţionează deja de facto ca un stat responsabil al spaţiului Schengen, luând parte solidar la toate eforturile de consolidare a frontierelor externe ale Uniunii. Aderarea României va consolida securitatea spaţiului Schengen şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei europene", a subliniat preşedintele.

Intalnirea dintre cei doi presedinti a fost stabilita in urma cu doua luni, la reuniunea Consiliului European. Propunerea a venit din partea lui Klaus Iohannis, care a anuntat dupa o discutie de aproape o ora cu Emmanuel Macron pe care seful statului nostru a catalogat-o ca fiind “foarte buna”.

Cei doi lideri au discutat despre aderarea Romaniei la Schengen, dar si despre piata comuna a fortei de munca.
Presa straina scrie ca Macron va incerca sa obtina sustinere pentru initiativa sa de inasprire a regulilor privind muncitorii detasati in alte tari.

Hexagonul se plange de mult timp ca Europa Centrala si de Est castiga un avantaj inechitabil si sustine ca detasarea muncitorilor slab platiti afecteaza piata muncii din statele cu salarii mai mari. Un alt subiect al discutiilor il constituie reforma Uniunii Europene, care va incepe la toamna, reforma in care Macron isi doreste sa joace un rol important.