Ponta a aratat ca Rus este recomandat pentru aceasta functie de experienta profesionala si politica si a precizat ca prin aceasta nominalizare vrea sa transmita un mesaj foarte clar pentru zona Ardealului si Transilvania, respectiv ca toate proiectele anuntate pentru aceasta regiune vor fi realizate. 

Sova a punctat ca alegerile de anul acesta sunt decisive pentru cum va arata Romania in urmatorii zece ani, iar PSD intentioneaza sa aduca la Cotroceni "un om tanar, un camarad". 

Intrebat de presa daca in caracterizarea facuta s-a referit la Victor Ponta, Sova a raspuns afirmativ.  "Am convingerea ca va fi candidatul PSD la Presedintia Romaniei".

Intrebat cum anume se va ocupa de campania electorala, Sova s-a caracterizat drept "un soldat credincios al partidului" si a spus ca rolul sau va fi de a convinge electoratul sa voteze candidatul PSD, mentionand ca nu stie daca ii va fi atribuita si o functie in acest sens. 

Sova a subliniat ca decizia demisiei este una personala, pe care a adus-o la cunostinta premierului. 

El a mai spus ca in ultima perioada a remarcat patru supozitii legate de plecarea sa din Ministerul Transporturilor, respectiv incompetenta, cererile baronilor, autostrada Comarnic-Brasov si relatia cu FMI, infirmandu-le ulterior pe fiecare in parte.

Sova a fost numit in martie ministru al Transporturilor dupa iesirea PNL de la guvernare si a condus anterior Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine. Fost avocat, asociat al Casei "Sova si Asociatii", Sova este doctor in drept, membru PSD din 2003 si senator din 2008.

Tot marti, surse declarau pentru Mediafax ca Premierul Victor Ponta a decis sa il nominalizeze pe Ioan Rus pentru postul de ministru al Transporturilor. Propunerea de nominalizare urmeaza sa fie transmisa presedintelui Traian Basescu. 

Ioan Rus este membru PSD, iar in perioada 2000-2004 a fost ministru de Interne in Guvernul Nastase.  El a fost ministru de Interne si in primul Guvern Ponta, instalat in mai 2012, demisionand insa la scurt timp, in august 2012, dupa inceperea suspendarii presedintelui Traian Basescu, din cauza problemelor legate de listele electorale. 

Rus a fost un sustinator al lui Victor Ponta, el si "grupul de la Cluj" ajutandu-l pe acesta sa preia conducerea partidului la congresul din 2010, cand actualul premier a candidat impotriva lui Mircea Geoana. 

Viitorul ministru al Transporturilor a indeplinit mai multe functii in administratia locala din Cluj, de la prefect pana la presedinte al Consiliului Judetean.

Liderul senatorilor PSD, Ilie Sarbu, a declarat ca s-a discutat despre cooptarea lui Ioan Rus in Guvern, ca ministru al Transporturilor, si cel mai probabil acest lucru se va materializa, mentionand ca este important ca in Executiv sa fie un ministru care "sa faca fata problemelor".

De asemenea, liderul senatorilor PSD a fost intrebat daca Dan Sova se va implica in campania prezidentiala si daca este potrivit pentru o asemenea pozitie.

"A mai fost cred purtator de cuvant, acum ministru. Vom vedea ce se decide, nu asta e important. Important e sa mearga Guvernul mai departe, sa avem un ministru care sa faca fata problemelor si asta e cel mai important", a mai precizat Sarbu.

Dan Sova este si el un apropiat al premierului Victor Ponta, cei doi fiind prieteni inainte ca ultimul sa ajunga in fruntea Guvernului si sef in Kiseleff.

Sova a promis 1.800 km noi, dar contractul Comarnic-Brasov nu e semnat, iar cel cu Bechtel de negasit

In mandatul de patru luni la Transporturi, Dan Sova nu a reusit sa gaseasca contractul cu Bechtel sau sa semneze Comarnic-Brasov, dar a promis 2.400 km de autostrada pana in 2020.

Multi manageri privati au ramas pe drumuri, iar DNA a primit suficiente plangeri pentru a monitoriza atent ministerul. 

Dan Sova a fost numit ministru al Transporturilor dupa iesirea PNL de la guvernare, el conducand anterior, vreme de peste un an, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine.  La o luna de la preluarea mandatului, Sova a abordat cu cifre, date, planuri si variante de finantare unul dintre cele mai sensibile subiecte - constructia de autostrazi - , capitol unde Romania nu a reusit sa performeze sub nicio guvernare post-decembrista. 

Sova spunea la acel moment ca Romania va avea o retea de 2.440 kilometri de autostrada in 2020, respectiv un plus de aproximativ 1.800 kilometri fata de nivelul actual, de aproximativ 650 kilometri.  In ultimii doi ani au fost inaugurati 242 kilometri, anul trecut fiind finalizati 116 kilometri. 

Tot in aprilie, intrebat daca a gasit contractul incheiat cu compania americana Bechtel, spunea ca documentul este cautat de Parchet "de vreo sase luni". In noiembrie, Sova afirma, in calitate de ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructura, ca nu a cautat niciodata contractul cu Bechtel, ci l-a cerut Ministerului Transporturilor, si ca nu are informatii daca documentul a fost gasit, dar constructorul american a promis sa trimita o copie legalizata. 

Proiectul autostrazii Brasov-Bors, denumit Autostrada Transilvania, a fost aprobat in 2003 si inceput in 2004, in baza unui contract de 2,2 miliarde de euro incheiat cu Bechtel, care trebuia executat pana in 2012. Contractul a suferit in decursul timpului mai multe modificari, fiind reziliat in mai 2013, statul roman platind companiei americane 37,2 milioane de euro si datorii de 50 milioane de euro. 

Pe de alta parte, Sova nu a reusit sa semneze in perioada mandatului sau contractul pentru una dintre cele mai asteptate autostrazi, respectiv Comarnic - Brasov. 

Premierul Victor Ponta si Dan Sova s-au intalnit la jumatatea lunii ianuarie, la Palatul Victoria, cu reprezentantii asocierii Vinci - Strabag - Aktor, care a castigat licitatia pentru constructia acestui tronsonul de autostrada Comarnic-Brasov, prilej cu care cele doua parti au semnat un memorandum de intelegere.  Ponta afirma atunci ca autostrada Comarnic-Brasov, in lungime de 53 kilometri, va fi finalizata in 2017, la un cost estimat de 1,8 miliarde euro, iar taxa de utilizare avuta in vedere va fi de 5,7 lei plus TVA, lucrarile de constructie urmand sa inceapa la finalul lunii aprilie. 

La sfarsitul lunii martie, ministrul Transporturilor anunta ca acordul pentru constructia autostrazii va fi semnat in iunie, nu in aprilie, amanarea termenului fiind un lucru "eminamente pozitiv" intrucat statul a reusit sa obtina angajamentul ferm din partea BEI, BERD si Bancii Mondiale pentru sustinerea proiectului.  CNADNR se afla sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura, condus de Sova inainte de venirea la Transporturi, dar este in coordonarea operationala a Ministerului Transporturilor, a spus ministrul in martie.

Pagina de internet a institutiei care raspunde de facto de CNADNR, denumita in prezent Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura, Investitii Straine, Parteneriat Public - Privat si Promovarea Exporturilor www.dpiis.ro, afiseaza de ceva vreme mesajul "Webpage Under Construction". 

In perioada mai-iunie, CNADNR a lansat licitatii pentru studii de fezabilitate necesare constructiei a aproximativ 1.700 de kilometri de autostrada.  Totodata, CNADNR a scos la licitatie in acest interval constructia tronsonului Ogra - Campia Turzii, finalizarea lotului 2 al autostrazii Nadlac - Arad si al tronsonului de autostrada Suplacu de Barcau - Bors.  In aprilie, CNADNR a semnat contractele pentru proiectarea si executia loturilor 3 si 4 ale autostrazii Sebes - Turda, constructorii italieni si austrieci selectati urmand sa primeasca, in total, 1,1 miliarde lei (aproape 250 milioane euro), inclusiv TVA, pentru aceste proiecte. 

Unul dintre cele mai controversate subiecte pe perioada mandatului lui Sova la Transporturi a fost legat de schimbarile de management in cadrul companiilor subordonate. 

Sova a inlocuit in intervalul mai - iunie conducerea mai multor companii din subordine, precum CFR Marfa, Aeroporturi Bucuresti sau Tarom.  Ministerul comunica la inceputul lunii mai, intr-un raspuns remis la solicitarea Mediafax, ca pe perioada mandatului lui Sova la conducerea institutiei au fost schimbari de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfa si ROMATSA.  Managementul privat la companiile de stat a fost introdus la solicitarea FMI, principiile guvernantei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011. 

Demiterile Consiliilor de Administratie ale companiilor CFR Marfa, Aeroporturi Bucuresti si Tarom au fost impuse de "chestiuni de legalitate, imperative", iar inlocuitorii sunt provizorii, a declarat acum doua saptamani ministrul Transporturilor, aratand ca Ministerul va initia selectia noilor manageri privati.