Opozitia unor state europene de a primi Romania in Schengen si amanarea repetata a stabilirii unui termen clar de aderare a fost declansata insa tocmai de Guvernul condus de Victor Ponta, anul trecut. Premierul Ponta nu este la prima iesire publica in care minimizeaza importanta aderarii la spatiul Schengen. In 2012, el declara ca aderarea la Schengen este “o problema psihologica a Romaniei” si anunta nonsalant ca “oricum nu ne primeau anul asta”.

Vineri seara, seful diplomatiei romanesti, ministrul Titus Corlatean, a facut afirmatii transante, spunand ca o noua amanare a termenului de aderare la Schengen pentru Romania inseamna ca procesul de aderare “nu mai este credibil” si ca statul roman va astepta o invitatie din partea UE: “Cum am trait fara Schengen, putem sa traim in continuare”. Sambata, premierul Victor Ponta a confirmat ca ministrul Corlatean nu a avut o izbucnire personala si ca aceasta este viziunea Guvernului: “Nu va mai fi pe agenda Guvernului Romaniei intrarea in Schengen ca o prioritate”.

Romania a investit in jur de 1 miliard de euro, mare parte bani europeni , pentru a indeplini conditiile tehnice de aderare la Schengen. Bani au fost folositi pentru securizarea si modernizarea frontierelor si a echipamentelor folosite, pentru a preveni traficul de persoane, imigratia ilegala si infractiunile transfrontaliere, precum si pentru interconectarea sistemelor de date si structurilor care tin de Politie.

Importanta aderarii Romaniei la Schengen nu este insignifianta, asa cum lasa sa se inteleaga Victor Ponta si Titus Corlatean. Daca Romania ar face parte din Schengen, ar insemna ca cetatenii romani nu vor mai fi controlati si opriti la granitele cu alte state Schengen, decat in situatii speciale. Si mai important, transporturile comerciale nu ar mai fi supuse controalelor la vamile de frontiera, lucru care ar elimina o multime de costuri si timp pierdut. Acestea nu sunt niste privilegii europene, ci niste drepturi pe care Romania, ca stat membru UE, ar trebui sa le obtina pentru cetatenii sai.

La nivel institutional, Politia si vamile ar fi interconectate electronic cu toate celelalte autoritati similare din statele Schengen, ceea ce ar face mult mai simpla urmarirea infractorilor si prevenirea criminalitatii transfrontaliere. Romania este deja integrata in sistemul SIS (Sistemul Informatic Schengen).

Negocierile Romaniei cu UE, pentru aderarea la spatiul Schengen, au inceput oficial din anul 2007, imediat ce Romania a aderat la UE. In luna iunie 2011, Parlamentul si Consiliul European parafau, prin vot, raportul tehnic final prin care se atesta ca Romania si Bulgaria indeplineau conditiile tehnice de aderare la Schengen. De atunci a inceput jocul politic privind acceptarea Romaniei in Schengen, care continua pana in prezent. Decizia finala apartine Consiliului de Justitie si Afaceri Interne (JAI), din care fac parte ministrii de Interne ai statelor membre UE. Decizia trebuie sa fie unanima.

Citeste continuarea pe www.gandul.info.