Klaus Iohannis a fost profesor de fizica si a devenit primar al Sibiului acum 14 ani, desi nimeni nu-i dadea sanse. A castigat toate alegerile la care a candidat - localele si prezidentialele, dupa o prezenta covarsitoare la vot.

Insa, nu a reusit sa ajunga premier in 2009, dupa ce a fost refuzat de Traian Basescu, desi o majoritate parlamentara si-a exprimat sustinerea in favoarea sa. Nu a devenit nici vicepremier in 2014, dupa ce premierul Victor Ponta a refuzat acceptarea sa in Guvern pe pozitia concomitenta de ministru de Interne. Acesta a fost, de altfel, si momentul ruperii Uniunii Social Liberale, din care a rezultat in cele din urma candidatura lui Iohannis la alegerile prezidentiale.

Klaus Werner Iohannis s-a nascut in 13 iunie 1959, la Sibiu, si este casatorit cu Carmen Iohannis. Sotii Iohannis nu au copii. A absolvit, in 1983, Facultatea de Fizica a Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, in urmatorii cinci ani fiind profesor la diferite scoli si licee din Sibiu.

Iohannis precizeaza ca in timpul facultatii s-a cunoscut cu viitoarea sa sotie, Carmen. Cei doi s-au casatorit sapte ani mai tarziu. ”Ne-am placut, pur si simplu, iar chimia dintre noi depaseste orice descriere. Daca se intalnesc doi oameni care se plac si se inteleg, restul devine irelevant. Este foarte usor ca doi oameni tineri sa se placa si sa se indragosteasca, si asta mi s-a intamplat si mie cu sotia mea. Am fost un cuplu de indragostiti multi ani. A durat mult pana cand ne-am casatorit (…) Am trecut de pragul de 25 de ani de cand suntem casatoriti si acum cred ca pot sa spun ca arta nu este de a te indragosti, ci de a mentine dragostea vie pentru mult timp”, scrie Iohannis in cartea autobiografica ”Pas cu pas”.

Din 1989 si pana in 1997, a fost profesor de fizica la Colegiul National "Brukenthal" din Sibiu, unde fusese si elev. intre 1997 si 1999 a fost inspector scolar general adjunct, iar intre 1999 si 2000 a fost inspector general.

Iohannis s-a lansat in politica in 2000, cand FDGR a decis sa aiba un candidat propriu la Primarie, cu scopul de a obtine mandate de consilieri locali. La alegerile din 2000, el a ajuns in al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a invins cu 69,18% din voturi, desi in Sibiu mai locuiau doar cateva mii de sasi.

Succesul lui Iohannis in alegeri nu a fost anticipat nici macar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienti oameni pe listele de candidati. La urmatoarele alegeri, Iohannis a reusit sa castige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din tara.

In cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, in anul 2007, Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana, eveniment care a atras in oras peste un milion de turisti. La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi. In iunie 2012, Klaus Iohannis a castigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi

Iohannis s-a alaturat PNL in 20 februarie 2013, iar dupa trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

In februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru functiile de vicepremier si ministru de Interne. Scandalul din USL a izbucnit, in ciuda faptului ca premierul Victor Ponta nu refuza in mod fatis nominalizarea sa in Guvern, de la faptul ca pozitia de vicepremier detinut de PNL era legata de portofoliul Finantelor si nu de cel al Internelor. In cele din urma liberalii au decis sa paraseasca Guvernul Ponta, reclamand refuzul de a-l accepta pe Klaus Iohannis in Guvern, fapt negat la acel moment de premier. Astfel, numele lui Iohannis a dus indirect la ruperea USL.

In luna iunie a acestui an, Iohannis a devenit presedintele PNL, dupa ce Crin Antonescu a demisionat din aceasta pozitie ca urmare a scorului obtinut de partid la europarlamentare.

Potrivit celei mai recente declaratii de avere, Klaus Iohannis nu are terenuri, dar a cumparat, impreuna cu sotia sa, trei apartamente si trei case in Sibiu. Apartamentele au 166 de metri patrati, 84,60 de metri patrati, 253 de metri patrati si sunt achizitionate in 1999, 1997, respectiv in 2001. Casele au 377 de metri patrati, 76 de metri patrati si 64 de metri patrati, prima fiind dobandita prin donatie si cumparare, in 1992, restul prin cumparare in anul 2007. Primarul Sibiului nu are in proprietate niciun autoturism. El declara trei conturi curente: unul de 13.500 de euro, deschis in 2003, unul de 9.000 de dolari deschis in 1990, iar unul de 91.000 de lei deschis in anul 1999.

Numarul caselor detinute de familia Iohannis si modul in care ele au fost dobandite au reprezentat una dintre temele pe care candidatul Aliantei Crestin Liberale a fost criticat in aceasta campanie electorala.

Pasionat de gradinarit, de tenis si de ciclism

Iohannis spune ca ii place sa lucreze in gradina in timpul liber. ”Exista doua zone in gradina mea de care ma ocup in mod deosebit: gazonul si trandafirii. Iau in serios ingrijirea trandafirilor, am mai multe soiuri. (…) in ultima vreme, ma intereseaza si sportul, din ce in ce mai mult”, spune presedintele ales, mentionand ca joaca in special tenis.

De asemenea, el s-a dovedit un pasionat al ciclismului, reusind sa realizele si in Sibiu un sistem de piste de bicicleta. ”In prima parte a vietii mele, de exemplu, am mers mult pe bicicleta, lucru pe care il fac tot mai rar in ultima vreme. Pana la 30 de ani am mers numai cu bicicleta. Pe jos nu, cu autobuzul nu. Doar cu bicicleta. insa dupa aceea, tot mai rar cu bicicleta si tot mai mult masina”, mai povesteste Iohannis.

I sau J, forma corecta a numelui presedintelui ales

In timpul alegerilor locale din 2008, contracandidatul din partea PNTCD Albin Marinescu a cerut ca FDGR sa isi retraga toate materialele electorale pentru ca numele primarului Klaus Iohannis aparea scris cu litera "J", in loc de "I", asa cum era trecut in cartea de identitate. Dupa acest incident, primarul a inceput sa foloseasca numele de "Iohannis", desi sustine ca numele sau se scrie cu "J", insa a fost inregistrat gresit in actele de stare civila din perioada comunista.

Atributiile presedintelui - mediator pe plan intern, imaginea Romaniei in exterior

Presedintele Romaniei trebuie sa fie, potrivit Constitutiei, un mediator intre puterile statului, printre atributiile sale cele mai importante numarandu-se desemnarea unui candidat pentru functia de premier si dizolvarea Parlamentului, iar in exterior reprezinta statul roman.

Mandatul presedintelui ales incepe odata cu depunerea juramantului fata de tara si popor, in Parlament, si se incheie la depunerea juramantului de catre cel care castiga, peste cinci ani, urmatorul scrutin. in caz de razboi sau catastrofa, Constitutia prevede ca mandatul poate fi prelungit.

In timpul mandatului, seful statului nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate indeplini nicio alta functie publica sau privata. Altfel spus, presedintele este doar presedinte.

Acest "doar" inseamna insa foarte mult. Detinator al celei mai inalte functii din stat, presedintele are atributii atat pe plan intern, cat si in strainatate. in tara, el desemneaza candidatul la functia de premier, poate dizolva Parlamentul si este comandantul fortelor armate, iar in strainatate este cel care reprezinta statul roman.

Tot presedintele este, potrivit Constitutiei, garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. si tot el este dator sa vegheze la respectarea legii fundamentale si la buna functionare a autoritatilor publice, prin exercitarea functiei de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Pe plan intern, seful statului are la indemana instrumente relationate cu legiuitorul tarii, Parlamentul, dar si cu Executivul. Astfel, printre atributiile pe cat de importante, pe atat de vizibile se numara desemnarea unui candidat pentru functia de prim-ministru si numirea Guvernului, in urma votului de incredere acordat de Parlament. De asemenea, la propunerea premierului, presedintele poate revoca membri ai Guvernului. Pe de alta parte, seful statului poate participa la sedintele Executivului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii si asigurarea ordinii publice, respectivele sedinte fiind prezidate chiar de catre presedinte.

Presedintele are, conform legii, si dreptul de a adresa Parlamentului mesaje privind principalele probleme politice ale tarii. Mai mult, el poate chiar dizolva Parlamentul, in cazul in care acesta nu a acordat vot de incredere pentru formarea Guvernului, la 60 de zile de la prima solicitare.

Un alt drept constitutional al sefului statului este acela de a cere poporului, dupa consultarea Parlamentului, sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.

Constitutia prevede si faptul ca presedintele este comandantul fortelor armate. in aceasta calitate, el poate declara, dupa aprobarea Parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate, iar in caz de agresiune armata impotriva tarii ia masuri pentru respingerea acesteia.

Presedintele este cel care instituie starea de asediu sau starea de urgenta. si tot el indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a tarii - autoritatea administrativa autonoma care organizeaza si coordoneaza unitar activitatile ce privesc apararea tarii si siguranta nationala.

In strainatate, ca reprezentant al statului roman, presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, dupa ce acestea sunt negociate de catre Guvern. De la aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, Romania a fost reprezentata la Consiliul European de presedinte, putand fi numarate pe degete summit-urile sefilor de stat si de guvern unde a participat premierul roman.

Seful statului este si cel care acrediteaza si recheama, la propunerea Executivului, reprezentantii diplomatici ai Romaniei. in acelasi timp, reprezentantii diplomatici in Romania ai altor state sunt acreditati pe langa presedintele Romaniei.

Gratierea individuala, decorarea si acordarea gradelor de maresal, general si amiral sunt alte atributii ale presedintelui, conform Constitutiei.

Salariu in mandat, indemnizatie pe viata dupa

Salariul net lunar al presedintelui Romaniei este de 6.706 lei, echivalentul a circa 18.000 de euro pe an. Prin comparatie, cel mai bine platit sef de stat din lume, presedintele SUA, castiga anual 400.000 de dolari, adica peste 300.000 de euro.

Totodata, pe durata mandatului, presedintele beneficiaza, gratuit, de locuinta de protocol, autoturism, protectie si paza, precum si acces in complexurile de protocol ale RAAPPS.

Traian Basescu a stat la Vila Lac 3, cu o suprafata construita de 1.045 de metri patrati, un teren de tenis de 308 metri patrati si un teren aferent de aproape 3 hectare. Dupa incheierea mandatului, Basescu are la dispozitie 60 de zile in care mai poate ocupa Vila Lac 3, dupa care aici se va muta Klaus Iohannis. Pana atunci, Guvernul a decis sa-i fie acordata Vila Lac 2 drept resedinta oficiala.

Fostii sefi de stat ai Romaniei, inclusiv regele Mihai, primesc o indemnizatie neta lunara de 5.060 lei.

Potrivit declaratiilor de avere ale consilierilor prezidentiali din mandatul Basescu, salariul pentru ocupantul unei astfel de functii este de aproximativ 5.600 de lei. Consilierii de stat castiga ceva mai putin, in jur de 4.500 de lei.

Conform actualei organigrame, in cadrul Administratiei Prezidentiale functioneaza 16 departamente, 10 consilieri de stat si 6 consilieri prezidentiali. Odata instalat la Cotroceni, noul presedinte poate insa modifica aceasta organigrama.

Are imunitate, dar poate fi suspendat

In timpul mandatului, presedintele Romaniei se bucura de imunitate si nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Mai mult sau mai putin subiective, unele interpretari ale acestei prevederi legale au generat, in anul electoral 2014, dispute publice intre sustinatorii si adversarii politici ai actualului sef al statului.

In schimb, presedintele poate fi suspendat de Parlament, ca urmare a unor fapte grave, prin care se considera ca a incalcat Constitutia.

Propunerea de suspendare trebuie sa fie initiata de o treime din numarul parlamentarilor si i se comunica presedintelui, care le poate da senatorilor si deputatilor explicatii privind faptele ce i se imputa.

Inainte de a se supune la vot propunerea de suspendare, Parlamentul trebuie sa consulte Curtea Constitutionala. seful statului poate fi suspendat daca acest demers este aprobat, prin vot, de majoritatea deputatilor si senatorilor.

In cazul in care presedintele este suspendat din functie sau se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul la sefia statului este asigurat de presedintele Senatului sau de cel al Camerei Deputatilor.

Dupa cel mult 30 de zile de la suspendare, se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui. Acest lucru s-a intamplat de doua ori in cazul actualului sef al statului. La primul referendum, majoritatea romanilor a votat contra demiterii, iar la cel de-al doilea s-au inregistrat peste sapte milioane de voturi pentru plecarea lui Traian Basescu de la Cotroceni, insa Curtea Constitutionala a constatat ca scrutinul nu a avut cvorum.

Presedintele poate fi si pus sub acuzare pentru inalta tradare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputatilor si senatorilor, iar seful statului este informat in legatura cu aceasta si are posibilitatea sa dea explicatii Parlamentului, la fel ca in cazul unei propuneri de suspendare.

Punerea sub acuzare se face de catre Camera Deputatilor si Senat, in sedinta comuna, cu votul a cel putin doua treimi din numarul parlamentarilor. O eventuala decizie de condamnare a presedintelui este luata de inalta Curte de Casatie si Justitie.